marți, 26 ianuarie 2010

Câmpania erectorală

Hal de titlu: "erectorală"? Adică ceva pentru copiii mici, care bagă în gură tot timpul, orice? Şi "câmpanie"? Ceva ce te face să-ţi iei câmpii? Sau cineva care bate aceleaşi forme geografice?

Nu am zis nimic despre alegerile prezidenţiale româneşti, pînă acum. Pentru că nu s-au încheiat încă, după cum bine vedeţi şi dvs. Spuneam eu, nu mai ţin minte dacă am şi scris, că dl.Băsescu îl va învinge pe Năstase (atunci, la vremea aceea) din trei motive, fără să ştiu dacă toate trei la un loc, unul sau altul dintre acelea. Enumeram eu atunci posibilitatea ca:
1. Băsescu să fie omul ruşilor (pentru că sîntem clar în sfera de influenţă rusească!);
2. Băsescu este omul fostei Securităţi româneşti patriotice, care nu mai are forţă, dar mai zvîcneşte din cînd în cînd;
3. Băsescu este un oportunist extrem de curajos, abil şi inteligent, un şmecher şi un pic inconştient ca să aibă atîta de mult tupeu, să încerce şi chiar să reuşească, să pună mîna pe ţărişoara asta a noastră, măi nenicule!
Pe parcursul primului său mandat, nu am reuşit să-mi dau seama daca am avut dreptate în ceea ce am presupus. Cert este faptul că a fost preşedintele meu. La cea de-a doua campanie am fost nevoit să trag aceleaşi "concluzii" în ceea ce-l priveşte. Oricine a putut să remarce că a fost o campanie ceva mai "cuminţică". Deşi părea, nu s-au aruncat chiar aşa de mulţi bani în joc. Nu s-au jucat mari şi definitive qestii pe sistemul "totul sau nimic". Cei cît-de-cît obiectivi şi informaţi, au putut să constate marile manipulări venite pe filiera mafiei ţigăneşti (bine de tot controlată de ruşi!) în favoarea lui Geoană. De altfel, toată coaliţia, cel puţin suspectă, din jurul domnului-cel-îndrăgostit-de-Mihaela a generat, hmm, ridicări din sprîncene... Dar dacă ţinem cont de felul de a acţiona al genialilor strategi ruşi, putem vedea "amprenta": "fă-l să pară că e, chiar dacă în realitate ...aşa este!" Deci, confuzie totală. Faptul că un anume domn vede şi acum cai-verzi-violeţi-pe-pereţi ne face să credem că s-a dilit lupul sau că unora le place să bată cu băţul în hata colorată în verde. Dacă ne ostenim să mai cugetăm niţel, vedem că - de fapt - campania continuă. Inutil? Nu aş zice. Pe o postare anterioară spuneam că Obama a ieşit preşedinte pentru a fi sacrificat sau pentru că le face jocurile. Aşa şi aici. În cazul că Băsescu nu este omul ruşilor şi nici (doar) un şmecher oportunist, va fi sacrificat cît de curînd. Metode sînt, cu duiumul.
Pentru că nu sînt un guru al prezicerilor (am presupus că Becali va fi preşedinte, dar a ajuns "doar" europarlamentar!) nu mă lansez în presupuneri acum. Cert este că PSD cu al său Geoană face o campanie de "stat în faţă", lejer, fără mari cheltuieli şi oferă o soluţie pentru ca adevăratul candidat să iasă în faţă la momentul oportun, ca o contră la tot ceea ce însemna caraghiosul ţopăici. Aşadar, dacă Băse e omul Lor, e bine, pentru că vom avea linişte şi pace. Şi tribut de plătit, în gaze, combinate siderurgice, benzinării, carne de tun în operaţiuni în care să nu se vadă că de fapt este vorba de ruşi... Dacă nu e, ...naşpa! Aşa cum am mai spus, "condoleanţe anticipate"! Numai dacă situaţia internaţională de criză face ca un oarecare preşedinte de oarecare ţară de mîna ţ+ să nu fie o prioritate "pentru unii", îl va lăsa în pace pînă la finalul de mandat. Ar mai fi multe de speculat... Poate mai revin. Poate!?

Loteria vaccin

Mi-am făcut vaccinul anti Ah1N1 (gripa porcină)! Bravo mie, sînt un bun cetăţean, grujuliu cu propria mea sănătate şi cu bugetul "sănătăţii". Statul Român va fi scutit de cheltuieli în cazul meu, pentru că nu mă voi îmbolnăvi de această gripă nouă.
S-au spus multe, s-au speculat şi mai multe. Ca ne-specialist nu pot emite diagnostice, prognostice şi alte qestii de-astea medicale. Ca un cobai-victimă, însă, pot să-mi dau cu părerea. Nu-i aşa?
Bun: sînt un tip sănătos, zdravăn, nu am avut niciodată nici un fel de simptoame de boli cardiace bla-bla-bla. Şi-atunci, de ce mama drakului, la două zile după vaccin mă ţineam de piept mai-mai să fac un atac? De ce naibilor nu-mi mai revin dintr-o posăceală şi o morocăneală care deja mă ţine de vreo două săptămîni? Am făcut toate vaccinurile de tot felul de gripe, de tot felul de boli să nu cumva să mă potcovesc cu ceva. Am fost - şi sînt încă - adeptul lui "mai bine previi decît să vindeci". Merg la dentist o dată pe an, la control, chiar dacă nu am nici o problemă. Diete, sport, cumpătare, ălea-ălea (fără să exagerez, totuşi). Să zicem că e o coincidenţă. A dracu' nu putea să vină cu o spătămînă înainte sau cu o lună după! Dar ea, aşa, hodoronc-tronc taman la două zile după vaccin. Măi să fie!
Încă ceva: m-am programat la vaccinare înainte de spanacul cu regretatul Toni, moment de maximă manipulare şi mi l-aş fi făcut, probabil, oricum. Încă nu credeam că sînt probleme, chiar dacă am văzut cazuri de morţi, come şi paralizii suspecte, la indivizi, infectaţi de Ah1N1 după vaccinare! Primul semnal de alarmă l-am avut după ce un medic de 34 de ani a murit. Medic? 34 de ani? ...cel puţin suspect...
Ziarişti care au scris negativ la adresa vaccinului au fost daţi afară, marginalizaţi etc. Nu are rost să reiau argumentele pro sau contra. Părerea mea este că nu iese fum fără foc. Mai degrabă decît să vrea cineva să omoare în masă, aş zice, poate că este un test, o "loterie" în care cineva cîştigă altul pierde. Un fel de ruletă rusească, dacă vreţi.
Văzînd simptomele la propria (augusta şi ilustrissima) mea persoană pot să presupun că nu ne vrea nimeni răul (ce să facă cu el?). Toţi ne vor binele. Cu binele, mai ai ce face. Binele poate fi banul tău, averea ta, rezervele tale de bani negrii pentru zile albe (sau invers, că nu contează).
Concluzia nr.1: Nu vă faceţi vaccinul! Întăriţi-vă imunitatea cu tot felul de ceaiuri, plante, mod de viaţă, sport, muncă la aer liber, sex, somn, fără excese, hrană sănătoasă etc., etc.
Concluzia nr.2: Otrăvurile de azi au fost mult rafinate şi perfecţionate. Dacă cineva chiar vrea să pustiască planeta de oameni de categoria II+, o poate face fără atîtea bătăi de cap. Cele mai eficiente şi "umane" metode sînt cele pe sistemul A+B. Poxipolul, lăptişorul de matcă liofilizat şi multe alte reţete de genul ăsta, respectă tipicul. Un produs se livrează în două recipiente. Ca să-l poţi utiliza trebuie să amesteci cele două părţi. Chiar vrei să omori pe cineva şi să nu fii detectat? Foarte simplu. Oferi publicului soluţia A în - să zicem - apa de băut şi soluţia B în zahăr. Nu toţi consumă zahăr, dar toţi beau apă. După ce vezi că s-au curăţat unii, schimbi vectorii purtători. Aţi văzut experimentele de combinare a zahărului cu Coca-Cola? Ştiţi că s-a şi murit din cauza asta? Ghinion! Dar ca să nu se prindă unii şi alţii, împarţi otrava în 4 - 5 componente principale şi o distribui către mase pe mai multe canale. Statistic vorbind, cei din marketing au baze de date complexe pe tipologii umane, caractere, credinţe şi tipuri culturale, obiceiuri alimentare, preferinţe sexuale, zone geografice, repartizări pe sexe, vîrste, urban-rural, regiuni... etc., ş.a.m.d
Condoleanţe anticipate! Pentru mine că mi-am făcut vaccinul şi pentru noi ăştialalţi care nu ne putem ridica peste nivelul de oameni de calitatea 2+

miercuri, 14 octombrie 2009

Bo-Boc la pragul de sus

După cum ne-a arătat istoria, de atîtea ori, este periculos să fii luat în braţe şi ajutat de cineva mai puternic, la un moment dat. De foarte multe ori, buna-intenţie a celui care te ajută, se transformă într-o tragedie. Cazul Boc este încă un exemplu. Uite că, luatul în braţe, nu a avut alt efect decît o izbitură zdravănă de pragul de sus. Şi cînd te gîndeşti că era singurul pericol de care nu avea cum să se teamă, săracul Boc... Poate de aceea i-a şi fost, tocmai acesta, "călcîiul lui Achile".
Bun! Se ştie deja: Guvern demis, bla-bla, opoziţie, preşedinte, prim-ministru, bla-bla... şi de-aia nu mai curge Dunărea la vale! E'te fleoşc!
Se constată o aceeaşi aliere, conspiraţie chiar, a opoziţiei faţă de Băsescu. Adică tot ceea ce nu este Băsescu, este în opoziţie cu acesta. Dumnezeu mai ştie care o fi adevărul! Dar logic, trebuie să facem nişte exerciţii de gîndire. Logice... Ţării noastre i-a mers vreodată bine în ultimii 2000 de ani, altfel decît cînd se lupta şi se muncea exclusiv pentru interesul propriu? Nu prea. Cu excepţii ale unei minorităţi, de-un fel sau de altul, mereu alta, în funcţie de contextul geo-politic. De obicei o mare parte a acestei minorităţi era reprezentată de colaboraţionişti, trădători, pupincurişti şi cozile de topor ale unei puteri externe din zonă. Cînd am avut parte de bine/interes propriu/suveranitate? Rareori şi pentru puţin timp. După Burebista-Decebal au tot venit peste noi, din toate părţile. Am reuşit să le mai punem frînă cînd ne-a condus un Ştefan, Mircea, Brîncoveanu, Ţepeş, Mihai, un Cuza, un Carol I-Ferdinand ...un Ceauşescu... Hai să fim obiectivi! Şi să lăsăm sloganele gata mestecate. Şi Ceauşescu a lăsat în urmă-i dovezi de civilizaţie şi bună-stare a poporului. Mai lăsaţi-mă cu dictatura şi cu rahaturile. Sîntem la 20 (douăzeci!!!) de ani după Măria-Sa Pingelică şi tot el e de vină (desigur, împreună cu sinistra şi cu securiştii-terorişti, cu proştii ăia de intelectuali, cu leneşii ăia de muncitori şi cu urbanii ăia de ţărani). De vină pentru ce? Că tot în blocurile lui stăm? Că tot în resturile şi rămăşiţele lui de fabrici mai lucrăm? Că tot pe şoselele lui circulăm? Da, în cazul ăsta e corect!
Şi dacă ştim că "Revoluţia" a fost rezultatul unei conspiraţii mondiale, în esenţă ruso-americană, de ce ne mai îmbătăm cu apă chioară că toţi ăştia (reprezentanţii ...esenţei) de ne-au adus "beneficiile unei societăţi noi", ar fi români, puşi în slujba poporului român? Disperarea speranţei...
Majoritatea "opoziţiei" la Băsescu este reprezentată, tocmai de copiii şi nepoţii ...esenţei. Nu că distinsul nostru preşedinte nu ar fi văzut filmul ăla cu revoluţia, înainte de marea lansare la apă din decembrie. Dar pare că ceea ce ni se bagă pe gît acum, este dintr-un film foarte complicat. Unii cu, alţii contra. De parcă "esenţa" s-ar fi tăiat ca maioneza. Şi de parcă unii din Est nu mai acceptă Vestul. Cel puţin în zona geografică, dăruit-blestemată a bieţilor români. Un popor nobil, umilit şi schingiut de toţi, de pretutindeni. E la fel ca şi un prinţ decăzut printre propriile-i slugi. Măcar de-am avea conştiinţa că sîntem ceea ce sîntem. La draku! Independent de jocurile celor de-din jur-împrejur. Că altceva decît să ne fure şi să profite de noi, nu fac. Măcar să le supravieţuim şi hrăpăreţilor ăstora...

joi, 1 octombrie 2009

Vene şi venerice

Chiar dacă nu mai este de actualitate (a fost o bombiţă aruncată poporului înainte de criza guvernamentală) subiectul despre legalizarea drogurilor uşoare şi a prostituţiei mi-a trezit cheful de argumentat. Să încep cu prostituţia. Revoluţia din '89 ne-a adus la momentul de dinainte de revoluţia din '44, cînd "fetiţele" erau cît se poate de legale. Cu alte cuvinte, ni s-a spus că este o "Revoluţie de intrare a României pn zona economiei de piaţă" şi că, de fapt, nu era nici o problemă cu ideologia, cu credinţele oamenilor, pentru că - nu-i aşa?- s-a intrat într-o eră total permisivă, liberă, lipsită de constrîngeri etc., etc.
Dacă este o economie de piaţă, atunci singurul SUPREM argument al uneia sau alteia dintre deciziile guvernanţilor este cel dictat de PIAŢĂ! Avem o singură piaţă, o singură democraţie (aici mă refer la concept, la categorie şi nu la ...complexitatea pieţei!), aşadar nu prea au ce căuta alte argumente. Am mai spus-o: ne-au băgat pe gît homosexualitatea, prin dezincriminare şi chiar încurajarea "recunoaşterii diferenţei" dar au uitat să ne dea şi normalitatea. Sînt peste 15 culte religioase care funcţionează legal în România. Sute de curente filosofice, cluburi de orice, partide etc. Dar toate acestea la un loc, abia dacă ar putea avea un cuvînt de spus în nuanţarea pieţei. Aşa cum nu poţi amesteca apa cu uleiul, nu poţi amesteca argumente din religie cu cele ale pieţei. Religiile îşi au "piaţa" lor, partidele la fel iar prostituţia îşi are, de milioane de ani, regulile ei. Există cerere? Există ofertă? Şi-atunci? Cine mama-drakului are de suferit dacă unul se întîlneşte cu una? Cine are ceva de comentat dacă aceştia sînt "luaţi cu acte" şi ea îi oferă sex contra toată viaţa şi veniturile şi averea lui sau daca se întîlnesc pentru doar 15 minute pentru o singură partidă şi o singură chenzină? Pe unii îi doare capul de la propria lor prostie şi caută motive externe pentru a-şi justifica neadaptarea la actualitate şi societate. Şi pun mîna pe steaguri şi pancarte şi militează pentru/contra avort, legalizarea nu-ştiu-cui-contra-nu-ştiu-ce. Dar nu văd firescul, piaţa, naturalul, viaţa, care evoluează după alte reguli decît cele planificate de unii sau alţii. Mai limitaţi unii decît alţii...
Droguri uşoare: adică acelea care se pot bea, inhala, pipăi, mirosi etc. Sînt acele derivate din natură. Provoacă o stare de bine, de euforie, de excitaţie etc. Poate fi aproape orice plantă. Diferit preparată, combinată, poate da felurite efecte. Poţi interzice plantelor să crească, animalelor să trăiască? Nu, nu poţi. Desigur, poţi distruge natura, poţi recurge la genocid, speciocid sau alte ...ciduri. Se duce o campanie incredibilă împotriva fumatului (şi să mor io dacă am auzit de vreun decedat din cauză că făptuitorul era sub influenţa... fumatului de tutun). Alcoolul este promovat cu insistenţă, se face reclamă. Se fac tot felul de concursuri, la banchetele şcolare se bea de se stinge... Nu e zi în care să nu existe cel puţin un accident mortal cu aceeaşi cauză - alcoolul. Iar această substanţă băută, provoacă euforie, dependenţă, excitaţie etc., adică la fel ca un oricare drog. Sînt mii de ciuperci, flori ornamentale şi banale plante-buruieni la îndemîna oricui. Internetul şi bibliotecile publice gem de informaţie referitoare la efectele halucinogene ale acestora în diferite combinaţii. Le interzicem pe toate? Sau ne vedem naibii de treabă şi încercăm să întărim niţel sistemul de învăţămînt, familia, societatea etc., pentru a preveni, pentru a forma caractere şi OAMENI, nu "limbricii" care ies acum de pe băncile şcolilor. Fabrica de momîi (şcoala!) este incredibil de "eficientă". Degeaba dăm legi pentru interzicerea/permiterea uneia sau alteia dintre chestiile astea (drog, alcool, tutun etc.). Degeaba! Viaţa are nişte reguli ale ei. Piaţa este - şi ea - independentă de legile unui amărît de guvern, vremelnic pînă la efemer.
Să revin la droguri: fratee! Ce-au drogurile uşoare în comun cu seringile distribuite gratuit? Ce se bagă în venă, ăla nu mai este drog uşor, chiar dacă e ceai de muşeţel! Asta ca să nu zică unii că aş fi vreun drogat bucuros că se dă la liber, afumătura. Sînt trist că s-a ajuns aici. Dar măcar aşa se poate anihila "efectul prohibiţiei" cea generatoare de crime şi de mafii. Să nu uităm că, deşi alcoolul şi tutunul sînt 100% legale, se face totuşi trafic cu acestea. Aşa că şi cu drogurile-uşoare-legale se va face trafic. Dar măcar va exista un motiv pentru justiţie să aplice legea la maxim. Mă rog, în cazul României, să poată ridica taxa la şpagă.
Săracu' Burebista! Cînd te gîndeşti că a dat foc la viţa-de-vie ca dacii lui să nu se mai "drogheze"... şi acum vinul şi berea sînt - din punct de vedere legal - "banale alimente"...

vineri, 18 septembrie 2009

Jaful din Gutîi

Postez această mititică argumentaţie, pentru că mă consider specialist în transporturi speciale de valori. Am lucrat mulţi ani în domeniu. Inclusiv la firma G4S, timp de un an, direct şi nemijlocit. Le cunosc toate vulnerabilităţile (foooooaaarte multe şi foooarte grave!), rigidităţile şi maxima incompetenţă. Dom'le, ăştia sînt nişte incompetenţi incredibili! Nişte brontozauri, care vor dispărea la prima glaciaţiune. Vorba vine!
Faptul că nişte indivizi bine organizaţi au reuşit să dea o gaură la G4S nu este de mirare. Nici nu era greu. Pînă şi un grup de copii ar putea să facă aşa ceva. Nu am să intru în amănunte, din respect faţă de foştii colegi. Mi-este milă de ei şi mi-ar părea rău să păţească ceva. Cît despre firmă, dacă va da faliment, nici o pagubă. Încă o şleahtă de ne-aveniţi trimişi unde le e locul: la tomberon!
Nu mai demult, de vreo 5-6 luni de zile, le-am transmis într-o scrisoare, cîteva recomandări. Fiind angajatul lor, eram direct expus la pericole. Practic, îmi era frică să nu mor din prostia lor. Pentru nişte orgolii de doi lei, ale unor foşti colonei, adunaţi de pe stradă, total paraleli cu meseria asta, încercînd să adapteze reguli din anii '60 la realităţile mileniului 3, nu mi se părea corect să-mi pun pielea-n băţ. De asta nici nu mai sînt în echipa lor, Doamne ajută! Recomandările veneau din partea unui tip, care a făcut transport de persoane şi valori, mai bine de 15 ani (într-un fel sau altul), inclusiv în zonă de război.
Pe scurt, cauzele incidentului sînt legate de nişte reguli tîmpite ale G4S, de nişte incompetenţi (angajaţii, dar şi şefii lor!), de cît valorează nişte profesionişti (salarii, prime, selecţionare etc.) şi de nişte realităţi sociale din România. Şpaga, nepotismul, ascunderea gunoiului sub covor, minţirea opiniei publice şi multe altele asemenea sînt cauze şi efecte şi iarăşi cauze ale unor asemenea incidente. Interesant este că, nu aici începe şi nici nu se termină aici. Să vedem cine va cîştiga lupta, între profesioniştii adevăraţi (hoţii, jefuitorii...) şi ageamiii (ciurucurile care acceptă trei lei salariu de la nişte hoţi cu acoperire de firmă legală). Şi ...apropo! Ştiţi că mamelucii ăştia de la G4S fac transportul de valori pentru bănci şi pentru Poştă? Ştiţi că tariful lor de căpuşe, în afară de tot felul de "mici chestii", este de 6 (şase) euro pe kilometru? INCREDIBIL!!! Mă opresc aici, pentru că scrisoarea trimisă avea 5 pagini, şi era una destul de scurtă, la cîte nereguli erau acolo. Cît despre hoţii din Gutîi, aproape sigur nu vor fi prinşi. Nu de alta, dar una din variante ar fi că, chiar unul din clienţii G4S ar fi putut pune la cale acest "joc", pentru a scăpa de un contract foarte greu de re-negociat/anulat. Good bye "gold for sleep"...

joi, 17 septembrie 2009

Provocatorul, avortatorul, laxativatorul...

Am forţat "niţel" titlul. La fel ca întotdeauna, de altfel. Subiectul este unul plictisitor şi am încercat să provoc. De fapt, este vorba de veşnicul informator al unui serviciu de informaţii, al poliţiei, al instituţiilor guvernamentale sau al unor (mari, să zicem) grupuri de interese, trusturi etc. Mă rog, tot felul de companii, care-şi permit să angajeze astfel de servicii/persoane. Nu mă voi referi la situaţie, per ansamblu, în general. Nu voi veni cu filosofii sau scenarii sau qestii inedite despre aceştia. Nu! Pur şi simplu, voi face o referire la cei ce mă înconjoară, la concret. Pînă la limita identificării/desconspirării persoanelor.
Ca jurnalist, am fost în atenţia şi sub monitorizarea... unora şi altora. Asta este! Ştiam. Din păcate, monitorizarea nu s-a oprit doar la o observare pasivă ci a devenit de multe ori activă. Am avut parte şi de sabotaje, de manipulări, de "grupuri" de prieteni şi oameni ai muncii cu opinii şi interese, de multe ori agresive. Mă rog, aşa-s oamenii. Dacă pînă în 1989 făcea parte din sistem şi putea fi acceptat ca implacabil, după revoluţie este mai greu de acceptat. Am pus-o pe seama inerţiei, a sărăciei de metode, a lipsei de personal superquality etc. Am zis că poate mi se pare, că paranoia, că ... Mda!
Zilele trecute, însă, am fost supus unei ordinare provocări. Un oarecare individ (probabil doar aspirant sau doar cu grad inferior, ne-specialist) mi-a tăiat calea cu nişte poveşti atît de străvezii că îmi venea să dau cu el de toţi pereţii. I-am intrat în joc, aşa cum fac întotdeauna. I-am cîntat în strună, ca să-şi facă "numărul". L-am tăbăcit cu informaţiile, pe care vroia să le audă de la mine. De la mine "fraierul" numai bun de "cules" din pom. Dar parcă mă simţeam prin 1800 toamnă. Un paradox al zilelor noastre. Serviciile secrete din toată lumea s-au dotat cu tehnologie ultra-modernă de monitorizare, de urmărire, de ascultare, de filmare, de scanare, de sesizare a mişcărilor, emoţiilor etc., etc. Şi totuşi, la nivel uman, "pe teren" metodele nu s-au schimbat. În fond, natura umană nu a evoluat. Avem aceleaşi instincte, acelaşi mod de reacţie ca acum 10.000 de ani. Psihologia nu poate inventa nimic din ceea ce nu există deja în comportamentul şi felul nostru de a fi. Din păcate, oamenii (pardon! OAMENII) din echipă, sînt cei care dau valoare vechilor legi ale umanităţii. Dacă ne lăcomim să angajăm oameni numai pentru că dau o şpagă la admiterea în şcoală; pentru că nu ne pun probleme în a executa unele ordine aiurea; confortabili pentru că sînt nişte lingăi sau fără coloană vertebrală, cu un QI redus, roboţi, rutinaţi etc., etc... Nu, cu asemenea oameni nu se va progresa niciodată, către nicăieri!
În copilăria mea, tatăl meu (un amărît poliţist, într-un amărît de sat) mi-a spus că, dacă vreau, pot urma o carieră în poliţie, servicii secrete etc., pentru că am o oarecare prioritate. Am dosar curat, sînt verificat, sînt agreat, ok, am toate argumentele pentru a fi acceptat. Ca ofiţer, de indiferent ce, aş avea numai de cîştigat etc. Din păcate (pentru mine dar mai ales pentru el), nu mi-a plăcut o astfel de meserie. I-am spus-o cît se poate de clar: NU! ..."În cazul ăsta, fiule, să te păstrezi curat şi departe de ei, de noi." Cum adică, l-am întrebat? "Indiferent ce vei face, bun sau rău, să-ţi asumi integral responsabilitatea. Să nu cumva să accepţi compromisul, jumătatea de măsură. Vei ajunge să plăteşti de zece ori mai mult decît face!". Apoi a încheiat: "dacă faci o greşeală, să plăteşti. Să nu primeşti nimic pe gratis. Să-ţi asumi răspunderea! Să nu accepţi iertări amăgitoare, compromisuri, să nu cumva să semnezi ceva în schimbul unei iertări iluzorii..."
De atunci, spre disperarea multora, mi-am plătit toate datoriile, chiar dacă au fost reale sau inventate. Nu am semnat nimic, pentru a scăpa de necazuri. Dacă am picat "în tristeţe", asta a fost! Am plătit, indiferent cît m-a costat. Dar am rămas curat, fir-ar să fie!
În concluzie: Rog şi pe această cale, pe ADEVĂRAŢII hotărîtori ai destinelor noastre, să nu mă mai chinuie. Sînt deja prea bătrîn, pentru a-mi schimba stilul. Bătrîn, am fost şi în adolescenţa şi tinereţea mea. Ce să le fac, dacă nu au înţeles asta? Sigur că eu am pierdut! Pentru ei am fost doar un caz, un dosar, un fişier. Aşadar, revin cu rugămintea de a-mi transmite direct întrebările şi nelămuririle legate de persoana mea. Accept orice fel de discuţie, răspund la orice întrebare, în stare de hipnoză, sub drog sau alte metode. Nu am nimic de ascuns. DAR am o condiţie: dacă cineva doreşte să afle ceva de la mine, să o facă în mod direct, oficial. Pretind să fiu convocat (chemat oficial, adică), la unul din sediile oficiale ale poliţiei, SRI, armată etc., pentru acea discuţie de care pomeneam. Asta în cazul că trebuie. Pentru că, presimt că de fapt, nu trebuie. De fapt, sînt doar nişte mofturi ale unor aşa-zişi super-mani "făuritori de destine". De fapt, sînt nişte tipi care încearcă să-şi ascundă incompetenţa monitorizînd pe oricine le poate furniza "materia primă".
Îmi cer scuze pe această cale, acelora care au pierdut timpul cu mine. Pentru că, recunosc, nu am fost un tip uşor de urmărit şi de controlat. Ori de cîte ori am avut de-a face cu un incompetent, mi-am bătut joc de el, mai ales dacă îl simţeam cu fumuri, orgolii, superiorităţi ne-acoperite de realitate. Ştiu, am pierdut, pentru că nu aveam cum naiba să fac faţă unei confruntări cu un colos. Oricît de "tare" ai fi, dacă se pun pe tine un miliard de furnici, cazi, te prăbuşeşti.
Pe de altă parte, însă, buturuga mică, răstoarnă carul mare. Gata băieţi! Mai lăsaţi-mă drakului în pace, că nu eu sînt pericolul. Între timp, aţi rămas fără ţară de păzit şi de apărat, fără marea industrie aducătoare de bani, locuri de muncă etc. Eu, în tot timpul ăsta, m-am chinuit să supravieţuiesc. Nu am furat nimic, nu am cîştigat nimic din toate astea. Doar o "şleahtă" de prieteni-informatori/provocatori/avortatori... Şi s-ar putea să nu le placă laxativatorilor, ce tratament o să le aplic. De fapt, sînt aproape convins că nu le va plăcea tratamentul meu!
Ori discuţie oficială, ori nimic! Mulţumesc şi... scuze!

marți, 11 august 2009

Gripa intelectualicină

Unul din ultimele scandaluri pentru aburit prostimea este cel legat de Universitatea Spiru Haret (USH). O mare mare MAAAREE mizzzerrie. Numai nişte tîmpiţi ar putea să pună botul şi să mai şi achieseze la qestiune (vedeţi ce cuvinte intelectualiste folosesc?). Adică-cum? Pînă în 2008 inclusiv, ba chiar şi în 2009 pînă prin mai-iunie, USH este acreditată, autorizată, parfumată, proaspătă şi apetisantă. Şi brusc din iunie, USH devine cîh-kaka. O simpla vizită pe www.edu.ro saitul oficial al Ministerului proprietate a d-nei Andronescu (al învăţămîntului - zic ei!?), putea lămuri pe oricine. Era afişată acolo o copie a Monitorului Oficial, în care erau date toate formele de învăţămînt universitar acreditat. Şi era inclusiv USH, cu toate ID-urile şi centrele sale teritoriale. Adică perfect în regulă şi legal.
Şi uite că s-a întors-întoarcerea, cînd au văzut că USH ar putea absorbi mai mult de 50% din totalul elevilor absolvenţi de liceu din promoţia 2009. Naşpa! Păi cum să dai toată studenţimea română pe "mîna" unei singure universităţi? Şi particulare, pe de-asupra!
Nu neg, tot învăţămîntul românesc actual e de tot rahatul! Ba chiar o afirm cu toată puterea. Pentru edificare, vezi-mi pe sait la pagina http://www.marstef.3x.ro/invatamint.htm şi-atunci mai vorbim.
Sînt unul dintre adepţii unui învăţămînt de calitate. Dar nu începînd cu a reforma facultăţile. Trebuie să începem cu cei 7 ani de acasă, apoi cu grădiniţa (care ar trebui să fie opţională!), apoi cu şcoala primară, gimnaziul, liceul... Dacă ne grăbim să le facem obligatorii şi de tot spanacul, degeaba ne mai chinuim să "ridicăm standardele" atunci cînd vorbim de facultăţi. Şi apropo: USH nu e chiar cea mai slabă unitate de învăţămînt. Cine vrea să înveţe, are ce învăţa chiar şi la această universitate. De bine de rău, au o televiziune (slabă, dar la ce te aştepţi cînd este vorba de o "catedră naţională" de la care nişte profesori îşi transmit cursurile către cursanţi aflaţi la mii de kilometri distanţă?). Au şi un post de radio, ziar, tot felul de publicaţii, au un sait cît se poate de ok, complex şi destul de dotat. Au o grămadă de cursuri tipărite, perfect comparabile cu cele ale celorlalte universităţi particulare şi de stat din România. Şi nu numai!
Cît despre secţiile de ID, pe astea le au toate marile universităţi ale lumii, într-un fel sau altul. Şi-atunci, ce chichirez gîlceava? Sau este o formă de a amplifica reclama pentru USH? Ar putea fi şi asta o variantă... Pentru că pînă acum, distinsa excelenţă Andronescu nu m-a convins cu nimic. Stau să mă gîndesc foarte serios dacă excelenţa-Sa a terminat vreo formă de învăţămînt la ID sau la seral sau...
Sau nu!

joi, 9 aprilie 2009

Preşedinţi pînă-n dinţi

În continuarea postării precedente, observ întorsături interesante pe piaţa prezidenţialelor. Bunăoară, intrarea în ringul şacalilor, a lui Radu Duda, prinţ, colonel, actor, soţ de prinţesă etc. Implicarea casei regale în campania prezidenţială, răstoarnă - fără discuţie - toate echilibrele de pînă acum. E clar că pînă şi certitudinile lui Băsescu se mai estompează în acest caz. În mod cert, nu va fi un fîs ca - de exemplu - candidatura unui Vadim Tudor. Nu spun că va fi un cîştigător detaşat. Dar că are infinit mai multe şanse decît un Geoană sau un Crin Antonescu.
Apropo de Vadim şi Becali! Să nu-ţi vină să crezi ce tehnici pot fi aplicate la disperare. Să ajungi să aduni cu făraşul, un ocnaş de lux, şef (proprietar!) de partid şi să-l faci membru al partidului tău (proprietate personală, idem)! Ca în acest fel, să lansezi un berbec de asalt către porţile puterii. O mişcare inedită, lăudabilă ca ...inedit.
Să trecem la speculaţii:
1. Băsescu şi serviciile secrete au aflat de mişcările Alteţei Duda. Ca o putere ex-sovietică ce - cu respect - sîntem, trecem la manevre de contracarare. Celălalt om al nostru, pregătit de specialiştii cazacioci trebuie să iasă la atac, pentru că dacă pune mîna pe România, fie chiar şi o falangă monarhică, va fi mai greu de "întors". Aşa că vom merge cu locomotiva Băsescu în faţă, cu planul B (de la Becali) în "contra"-rezervă şi mobilizăm şi masele de "anexe". Plauzibil. Implicarea României în ceea ce se întîmplă în Moldova nu are nici o relevanţă. Zero absolut! Sigur, se profită de contextul alegerilor de la ei, cu alegerile care urmează la noi, dar în nici un caz nu avem forţă să facem ceva relevant acolo. Să nu spun că ar fi o mare prostie!
2. Băsescu nu este, aşa cum credeam, omul rus care "nici usutroi n-a mîncat". Puterea cazacioacă trece la ofensivă. Îl roagă pe vechiul prieten de nădejde, Însuşi Măria Sa Mihai Îtîiul să dea o mînă de ajutor. Duda. Asta în faţă. În verso, tetea Vadim, nea Jiji şi mafia cea românească, bine controlată de "mafia rusească" pregăteşte printr-o piesă de teatru, un teren interesant. Pentru viitorul preşedinte? Pe draku fraţilor!
3. Pe ruşi îi doare DE FAPT! de faptul că, Ucraina vrea să treacă cu "arme şi bagaje" în tabăra Europa. Nu că ucrainienii nu ar fi controlaţi de ruşi şi încă la sînge! Problema e că totul trebuie ambalat în mult sos, cu frişcă şi spectacol. Ucrainienii vor veni la ofertă cu "sufletul în palmă", cu toată tehnologia modernă (pentru anii '60) şi cu toate schemele şi planurile de luptă ale Uniunii, noi nouţe pentru anul 1990. Europa însă, va veni cu botul atît de laaarg deschis de o să se vadă pînă şi gaura cu lumină roz, filtrată prin chiloţii şenghen.
4. Bun şi preşedintele nostru? Va bate cîmpii despre Nato, UE, Axa cotită şi întortocheată cu aromă de Coca Cola. Despre ruşi? Nici măcar nu va pomeni de funie în casa noastră.
Cu multă tristeţe, să sperăm că manevrele din Moldova ne vor apropia românii. Nici o şansă, zic eu. În orice caz, nu fără cîrligul din momeală. Şi cine va fi el, viitorul preşedinte? Cine-o fi, o fi! GARANTEZ că va avea legătură cu Moscova! Într-un fel sau altul. Ori va fi un mameluc ca Constantinescu (cacofonie intenţionată!) care era foarte controlat de "cine trebuie".
5, 6, ... ∞ Relaxaţi-vă dragi tovarăşi! Staţi la locurile voastre. Nu-i nici o problemă reală. Totul e spectacol. Încă un actor va intra în scenă... chiar dacă e pauză publicitară, tot cu actori se face...

vineri, 3 aprilie 2009

Jocuri prezidenţiale

Mai bine spus, jocuri pentru prezidenţiale... Nu am crezut niciodată că presa poate fi aşa de uşor prostită. Pînă ieri, cînd Gigi Becali a fost arestat cu tam-tam, alai, trompete...
Ce ar fi nou, dacă v-aş spune că România este în proprietatea unor grupuri de interese, a căror definiţie poate fi sinonimă cu cea a Mafiei? Nimic, se ştie de mult. Faptul că Gigi Becali este şi el component al unui asemenea grup, ar fi o banalitate de grădiniţă, dacă aş da-o ca pe o noutate. Faptul ca se apropie alegerile prezidenţiale? Şi ce e nou aici? Sau că deja se ascut armele, se testează uneltele şi strategiile, se întind plasele pentru adversari... se ştiu toate, că nu-s noi.
Ceea ce aş putea să spun ca "nou" ar fi că şi Gigi Himself are ceva interese cu această campanie. Am mai spus undeva că Gigi va fi noul preşedinte al României? Şi că are binecuvîntarea ocultă a Moscovei? Nu am spus? Uite că mi-a scăpat, dar nu vroiam să vă spun... Dar dacă tot am început... hai să mai zic una-două mititele: Marile manipulări cu care a ieşit la atac Rusia, pentru a (re) cuceri Europa sînt religia şi fotbalul. Doi mari stîlpi ai porţii "arc de triumf" prin care poţi să treci cu cămila prin urechile acului ...ca să mă folosesc de o zicere biblică...
Prostirea omului simplu se face cu cîteva reţete simple, pre-setate şi scrise deja în manualele de manipulare. În ziua de... citiţi la pagina... şi aplicaţi conform calendarului... La auzul semnalului dat la TV xyz, la ora..., veţi proceda la pasul unu. Confirmarea acţiunii o veţi avea citind anunţul de mică publicitate din ziarul... din data... sau pe saitul www. ceproştisînteţi. ru
Şi ce legătură e între Ortodoxie, fotbal, ruşi şi Gigi Becali? Faptul că a fost arestat! Credeţi că îmi bat joc de voi? Nu, din păcate îmi plîng tristeţea pe umerii voştrii. Uitaţi-vă la reacţia ÎNTREGII mass media româneşti: Bine dom'le, dar Becali în afară că e gură-spartă, nu e vinovat de nimic, e cumiţel, e mieluşel, e un credincios, e un filantrop-fotbalist... Puţine lucruri urîte am auzit. De parcă ar fi intrat brusc la Nufărul, la apretat şi curăţat. Dacă m-aş fi bazat pe un sprijin ocult, rusesc, şi aş fi avut libertatea de strategie şi acţiune, ...adică dacă aş fi avut control asupra unor instituţii... aşa aş fi făcut şi eu. Aş fi inventat o poveste lacrimogen-hazlie şi l-aş fi scos în lumina reflectoarelor pe "omul providenţial". Pregătit, cunoscut, dus în faţă de mass media, ani de zile, pentru tot felul de chestii. Nu e nici un copil în România, care să nu fi auzit de Becali. Toate babele de la ţară ştiu de el. Apoi, o vreme pus la dospit, la vreme de criză... săracul a pierdut o grămadă de bani... a ajuns să crească oi să le dea de mîncare copiilor lui... săracul... uite a fost arestat... Brusc, discursul "marelui strateg" se va schimba radical, va deveni mai puţin agramat, mai puţin tîmp, dar va deveni ceva mai ţintit şi argumentat. Prins deja la creierul omului de rînd, acum, intrat deja înăuntru, va lucra de acolo să-l convingă (via momentul arestării) că e şi competent, că este singurul mare pericol împotriva bandiţilor de la guvernare, că e singurul în stare să se ia de piept cu duşmanul... hai să-l votăm, săracul...
Şi după aceea o să începem să învăţăm iarăşi ruseşte la şcoli, grădiniţe. BNR-ul va afişa cursul leu-rublă, vom şti foarte bine ce evenimente culturale se desfăşoară pe scenele de la Moscova...
Din partea mea, nici o problemă. Prefer ruşii, americanilor, din foarte multe puncte de vedere. Dar parcă, aş prefera să fie ceva "mai pe faţă". Ceva în genul: măi băieţi, asta este, sînteţi în zona noastră, ce să vă facem? Hai să vedem ce tribut aveţi de plătit, ca să vă lăsăm să trăiţi în felul vostru. Că pe noi, de fapt, nu ne interesează decît averile. Femei avem, pămînt, păduri... iar ideologie nu mai vindem, că tot la bani/putere se ajungea şi pe vremea cînd vindeam idei şi lozinci...
Trăiască Rusia! Votaţi Becali! ...săracul de el...

Energia rusească

Aşa cum am mai spus eu pe undeva, uite că încep să am şi dreptate. Bine, este evident că am dreptate, că doar nu o să mă contrazic eu de unul singur... Dar cu ce anume am avut dreptate? Cu faptul că intrăm încet-încet în PROPRIETATEA rusească. Dacă ne-au pierdut după 1964 şi aparent ne-au pierdut ("definitiv") după 1989, odată cu intrarea noastră în UE şi NATO iată că nu este aşa. Şi nu este DELOC AŞA!!! ...fir-ar a drakului de treabă să fie...
Aşadar, să recapitulăm: am pierdut mari păţi din industria de fiare (oţel, aluminiu, laminoare, ţevi etc.) către firme ruseşti? Da, pajaluista! S-o dus gazu' că e la ei ţeava? Dusu-so şi petrolul după? Da, un pic pe Lukoil şi pe alte firme şi companii "oficiale", la vedere, dar s-o mai dus şi pe dos. Adică şandramaua lu' Patriciu a fost cumpărată de o firmă din "Kazahstan". Petromul a fost luat (furat, mai exact!) de ruşi via OMV. Cine e această "firmă austriacă"? În presa de specialitate (Ziarul Financiar, de ex.) a fost preluată o ştire cum că MOL (compania de petrol a ungurilor) nu vrea să fie privatizată de OMV pentru că nu ar fi decît o faţadă pentru interesele ruseşti. Cînd am spus-o eu, acum mulţi ani, nu m-aţi crezut. Păi da! Cine draku sînt eu? Nobody, evident...
Parcă am spus şi că Europa are de pierdut din toate acestea? Am spus, dar nu mă crede nici acuma. De fapt, nici nu mă aude, nici nu mă vede. De-acolo de la Bruxeles nu mă poate vedea nimeni pe mine, nici dacă mă vopsesc în verde-neon. Ce să mai spun, că ei nu o văd nici pe Mama Rusie. Şi e mare, mare, foarte MAAREE!