vineri, 18 septembrie 2009

Jaful din Gutîi

Postez această mititică argumentaţie, pentru că mă consider specialist în transporturi speciale de valori. Am lucrat mulţi ani în domeniu. Inclusiv la firma G4S, timp de un an, direct şi nemijlocit. Le cunosc toate vulnerabilităţile (foooooaaarte multe şi foooarte grave!), rigidităţile şi maxima incompetenţă. Dom'le, ăştia sînt nişte incompetenţi incredibili! Nişte brontozauri, care vor dispărea la prima glaciaţiune. Vorba vine!
Faptul că nişte indivizi bine organizaţi au reuşit să dea o gaură la G4S nu este de mirare. Nici nu era greu. Pînă şi un grup de copii ar putea să facă aşa ceva. Nu am să intru în amănunte, din respect faţă de foştii colegi. Mi-este milă de ei şi mi-ar părea rău să păţească ceva. Cît despre firmă, dacă va da faliment, nici o pagubă. Încă o şleahtă de ne-aveniţi trimişi unde le e locul: la tomberon!
Nu mai demult, de vreo 5-6 luni de zile, le-am transmis într-o scrisoare, cîteva recomandări. Fiind angajatul lor, eram direct expus la pericole. Practic, îmi era frică să nu mor din prostia lor. Pentru nişte orgolii de doi lei, ale unor foşti colonei, adunaţi de pe stradă, total paraleli cu meseria asta, încercînd să adapteze reguli din anii '60 la realităţile mileniului 3, nu mi se părea corect să-mi pun pielea-n băţ. De asta nici nu mai sînt în echipa lor, Doamne ajută! Recomandările veneau din partea unui tip, care a făcut transport de persoane şi valori, mai bine de 15 ani (într-un fel sau altul), inclusiv în zonă de război.
Pe scurt, cauzele incidentului sînt legate de nişte reguli tîmpite ale G4S, de nişte incompetenţi (angajaţii, dar şi şefii lor!), de cît valorează nişte profesionişti (salarii, prime, selecţionare etc.) şi de nişte realităţi sociale din România. Şpaga, nepotismul, ascunderea gunoiului sub covor, minţirea opiniei publice şi multe altele asemenea sînt cauze şi efecte şi iarăşi cauze ale unor asemenea incidente. Interesant este că, nu aici începe şi nici nu se termină aici. Să vedem cine va cîştiga lupta, între profesioniştii adevăraţi (hoţii, jefuitorii...) şi ageamiii (ciurucurile care acceptă trei lei salariu de la nişte hoţi cu acoperire de firmă legală). Şi ...apropo! Ştiţi că mamelucii ăştia de la G4S fac transportul de valori pentru bănci şi pentru Poştă? Ştiţi că tariful lor de căpuşe, în afară de tot felul de "mici chestii", este de 6 (şase) euro pe kilometru? INCREDIBIL!!! Mă opresc aici, pentru că scrisoarea trimisă avea 5 pagini, şi era una destul de scurtă, la cîte nereguli erau acolo. Cît despre hoţii din Gutîi, aproape sigur nu vor fi prinşi. Nu de alta, dar una din variante ar fi că, chiar unul din clienţii G4S ar fi putut pune la cale acest "joc", pentru a scăpa de un contract foarte greu de re-negociat/anulat. Good bye "gold for sleep"...

joi, 17 septembrie 2009

Provocatorul, avortatorul, laxativatorul...

Am forţat "niţel" titlul. La fel ca întotdeauna, de altfel. Subiectul este unul plictisitor şi am încercat să provoc. De fapt, este vorba de veşnicul informator al unui serviciu de informaţii, al poliţiei, al instituţiilor guvernamentale sau al unor (mari, să zicem) grupuri de interese, trusturi etc. Mă rog, tot felul de companii, care-şi permit să angajeze astfel de servicii/persoane. Nu mă voi referi la situaţie, per ansamblu, în general. Nu voi veni cu filosofii sau scenarii sau qestii inedite despre aceştia. Nu! Pur şi simplu, voi face o referire la cei ce mă înconjoară, la concret. Pînă la limita identificării/desconspirării persoanelor.
Ca jurnalist, am fost în atenţia şi sub monitorizarea... unora şi altora. Asta este! Ştiam. Din păcate, monitorizarea nu s-a oprit doar la o observare pasivă ci a devenit de multe ori activă. Am avut parte şi de sabotaje, de manipulări, de "grupuri" de prieteni şi oameni ai muncii cu opinii şi interese, de multe ori agresive. Mă rog, aşa-s oamenii. Dacă pînă în 1989 făcea parte din sistem şi putea fi acceptat ca implacabil, după revoluţie este mai greu de acceptat. Am pus-o pe seama inerţiei, a sărăciei de metode, a lipsei de personal superquality etc. Am zis că poate mi se pare, că paranoia, că ... Mda!
Zilele trecute, însă, am fost supus unei ordinare provocări. Un oarecare individ (probabil doar aspirant sau doar cu grad inferior, ne-specialist) mi-a tăiat calea cu nişte poveşti atît de străvezii că îmi venea să dau cu el de toţi pereţii. I-am intrat în joc, aşa cum fac întotdeauna. I-am cîntat în strună, ca să-şi facă "numărul". L-am tăbăcit cu informaţiile, pe care vroia să le audă de la mine. De la mine "fraierul" numai bun de "cules" din pom. Dar parcă mă simţeam prin 1800 toamnă. Un paradox al zilelor noastre. Serviciile secrete din toată lumea s-au dotat cu tehnologie ultra-modernă de monitorizare, de urmărire, de ascultare, de filmare, de scanare, de sesizare a mişcărilor, emoţiilor etc., etc. Şi totuşi, la nivel uman, "pe teren" metodele nu s-au schimbat. În fond, natura umană nu a evoluat. Avem aceleaşi instincte, acelaşi mod de reacţie ca acum 10.000 de ani. Psihologia nu poate inventa nimic din ceea ce nu există deja în comportamentul şi felul nostru de a fi. Din păcate, oamenii (pardon! OAMENII) din echipă, sînt cei care dau valoare vechilor legi ale umanităţii. Dacă ne lăcomim să angajăm oameni numai pentru că dau o şpagă la admiterea în şcoală; pentru că nu ne pun probleme în a executa unele ordine aiurea; confortabili pentru că sînt nişte lingăi sau fără coloană vertebrală, cu un QI redus, roboţi, rutinaţi etc., etc... Nu, cu asemenea oameni nu se va progresa niciodată, către nicăieri!
În copilăria mea, tatăl meu (un amărît poliţist, într-un amărît de sat) mi-a spus că, dacă vreau, pot urma o carieră în poliţie, servicii secrete etc., pentru că am o oarecare prioritate. Am dosar curat, sînt verificat, sînt agreat, ok, am toate argumentele pentru a fi acceptat. Ca ofiţer, de indiferent ce, aş avea numai de cîştigat etc. Din păcate (pentru mine dar mai ales pentru el), nu mi-a plăcut o astfel de meserie. I-am spus-o cît se poate de clar: NU! ..."În cazul ăsta, fiule, să te păstrezi curat şi departe de ei, de noi." Cum adică, l-am întrebat? "Indiferent ce vei face, bun sau rău, să-ţi asumi integral responsabilitatea. Să nu cumva să accepţi compromisul, jumătatea de măsură. Vei ajunge să plăteşti de zece ori mai mult decît face!". Apoi a încheiat: "dacă faci o greşeală, să plăteşti. Să nu primeşti nimic pe gratis. Să-ţi asumi răspunderea! Să nu accepţi iertări amăgitoare, compromisuri, să nu cumva să semnezi ceva în schimbul unei iertări iluzorii..."
De atunci, spre disperarea multora, mi-am plătit toate datoriile, chiar dacă au fost reale sau inventate. Nu am semnat nimic, pentru a scăpa de necazuri. Dacă am picat "în tristeţe", asta a fost! Am plătit, indiferent cît m-a costat. Dar am rămas curat, fir-ar să fie!
În concluzie: Rog şi pe această cale, pe ADEVĂRAŢII hotărîtori ai destinelor noastre, să nu mă mai chinuie. Sînt deja prea bătrîn, pentru a-mi schimba stilul. Bătrîn, am fost şi în adolescenţa şi tinereţea mea. Ce să le fac, dacă nu au înţeles asta? Sigur că eu am pierdut! Pentru ei am fost doar un caz, un dosar, un fişier. Aşadar, revin cu rugămintea de a-mi transmite direct întrebările şi nelămuririle legate de persoana mea. Accept orice fel de discuţie, răspund la orice întrebare, în stare de hipnoză, sub drog sau alte metode. Nu am nimic de ascuns. DAR am o condiţie: dacă cineva doreşte să afle ceva de la mine, să o facă în mod direct, oficial. Pretind să fiu convocat (chemat oficial, adică), la unul din sediile oficiale ale poliţiei, SRI, armată etc., pentru acea discuţie de care pomeneam. Asta în cazul că trebuie. Pentru că, presimt că de fapt, nu trebuie. De fapt, sînt doar nişte mofturi ale unor aşa-zişi super-mani "făuritori de destine". De fapt, sînt nişte tipi care încearcă să-şi ascundă incompetenţa monitorizînd pe oricine le poate furniza "materia primă".
Îmi cer scuze pe această cale, acelora care au pierdut timpul cu mine. Pentru că, recunosc, nu am fost un tip uşor de urmărit şi de controlat. Ori de cîte ori am avut de-a face cu un incompetent, mi-am bătut joc de el, mai ales dacă îl simţeam cu fumuri, orgolii, superiorităţi ne-acoperite de realitate. Ştiu, am pierdut, pentru că nu aveam cum naiba să fac faţă unei confruntări cu un colos. Oricît de "tare" ai fi, dacă se pun pe tine un miliard de furnici, cazi, te prăbuşeşti.
Pe de altă parte, însă, buturuga mică, răstoarnă carul mare. Gata băieţi! Mai lăsaţi-mă drakului în pace, că nu eu sînt pericolul. Între timp, aţi rămas fără ţară de păzit şi de apărat, fără marea industrie aducătoare de bani, locuri de muncă etc. Eu, în tot timpul ăsta, m-am chinuit să supravieţuiesc. Nu am furat nimic, nu am cîştigat nimic din toate astea. Doar o "şleahtă" de prieteni-informatori/provocatori/avortatori... Şi s-ar putea să nu le placă laxativatorilor, ce tratament o să le aplic. De fapt, sînt aproape convins că nu le va plăcea tratamentul meu!
Ori discuţie oficială, ori nimic! Mulţumesc şi... scuze!

marți, 11 august 2009

Gripa intelectualicină

Unul din ultimele scandaluri pentru aburit prostimea este cel legat de Universitatea Spiru Haret (USH). O mare mare MAAAREE mizzzerrie. Numai nişte tîmpiţi ar putea să pună botul şi să mai şi achieseze la qestiune (vedeţi ce cuvinte intelectualiste folosesc?). Adică-cum? Pînă în 2008 inclusiv, ba chiar şi în 2009 pînă prin mai-iunie, USH este acreditată, autorizată, parfumată, proaspătă şi apetisantă. Şi brusc din iunie, USH devine cîh-kaka. O simpla vizită pe www.edu.ro saitul oficial al Ministerului proprietate a d-nei Andronescu (al învăţămîntului - zic ei!?), putea lămuri pe oricine. Era afişată acolo o copie a Monitorului Oficial, în care erau date toate formele de învăţămînt universitar acreditat. Şi era inclusiv USH, cu toate ID-urile şi centrele sale teritoriale. Adică perfect în regulă şi legal.
Şi uite că s-a întors-întoarcerea, cînd au văzut că USH ar putea absorbi mai mult de 50% din totalul elevilor absolvenţi de liceu din promoţia 2009. Naşpa! Păi cum să dai toată studenţimea română pe "mîna" unei singure universităţi? Şi particulare, pe de-asupra!
Nu neg, tot învăţămîntul românesc actual e de tot rahatul! Ba chiar o afirm cu toată puterea. Pentru edificare, vezi-mi pe sait la pagina http://www.marstef.3x.ro/invatamint.htm şi-atunci mai vorbim.
Sînt unul dintre adepţii unui învăţămînt de calitate. Dar nu începînd cu a reforma facultăţile. Trebuie să începem cu cei 7 ani de acasă, apoi cu grădiniţa (care ar trebui să fie opţională!), apoi cu şcoala primară, gimnaziul, liceul... Dacă ne grăbim să le facem obligatorii şi de tot spanacul, degeaba ne mai chinuim să "ridicăm standardele" atunci cînd vorbim de facultăţi. Şi apropo: USH nu e chiar cea mai slabă unitate de învăţămînt. Cine vrea să înveţe, are ce învăţa chiar şi la această universitate. De bine de rău, au o televiziune (slabă, dar la ce te aştepţi cînd este vorba de o "catedră naţională" de la care nişte profesori îşi transmit cursurile către cursanţi aflaţi la mii de kilometri distanţă?). Au şi un post de radio, ziar, tot felul de publicaţii, au un sait cît se poate de ok, complex şi destul de dotat. Au o grămadă de cursuri tipărite, perfect comparabile cu cele ale celorlalte universităţi particulare şi de stat din România. Şi nu numai!
Cît despre secţiile de ID, pe astea le au toate marile universităţi ale lumii, într-un fel sau altul. Şi-atunci, ce chichirez gîlceava? Sau este o formă de a amplifica reclama pentru USH? Ar putea fi şi asta o variantă... Pentru că pînă acum, distinsa excelenţă Andronescu nu m-a convins cu nimic. Stau să mă gîndesc foarte serios dacă excelenţa-Sa a terminat vreo formă de învăţămînt la ID sau la seral sau...
Sau nu!

joi, 9 aprilie 2009

Preşedinţi pînă-n dinţi

În continuarea postării precedente, observ întorsături interesante pe piaţa prezidenţialelor. Bunăoară, intrarea în ringul şacalilor, a lui Radu Duda, prinţ, colonel, actor, soţ de prinţesă etc. Implicarea casei regale în campania prezidenţială, răstoarnă - fără discuţie - toate echilibrele de pînă acum. E clar că pînă şi certitudinile lui Băsescu se mai estompează în acest caz. În mod cert, nu va fi un fîs ca - de exemplu - candidatura unui Vadim Tudor. Nu spun că va fi un cîştigător detaşat. Dar că are infinit mai multe şanse decît un Geoană sau un Crin Antonescu.
Apropo de Vadim şi Becali! Să nu-ţi vină să crezi ce tehnici pot fi aplicate la disperare. Să ajungi să aduni cu făraşul, un ocnaş de lux, şef (proprietar!) de partid şi să-l faci membru al partidului tău (proprietate personală, idem)! Ca în acest fel, să lansezi un berbec de asalt către porţile puterii. O mişcare inedită, lăudabilă ca ...inedit.
Să trecem la speculaţii:
1. Băsescu şi serviciile secrete au aflat de mişcările Alteţei Duda. Ca o putere ex-sovietică ce - cu respect - sîntem, trecem la manevre de contracarare. Celălalt om al nostru, pregătit de specialiştii cazacioci trebuie să iasă la atac, pentru că dacă pune mîna pe România, fie chiar şi o falangă monarhică, va fi mai greu de "întors". Aşa că vom merge cu locomotiva Băsescu în faţă, cu planul B (de la Becali) în "contra"-rezervă şi mobilizăm şi masele de "anexe". Plauzibil. Implicarea României în ceea ce se întîmplă în Moldova nu are nici o relevanţă. Zero absolut! Sigur, se profită de contextul alegerilor de la ei, cu alegerile care urmează la noi, dar în nici un caz nu avem forţă să facem ceva relevant acolo. Să nu spun că ar fi o mare prostie!
2. Băsescu nu este, aşa cum credeam, omul rus care "nici usutroi n-a mîncat". Puterea cazacioacă trece la ofensivă. Îl roagă pe vechiul prieten de nădejde, Însuşi Măria Sa Mihai Îtîiul să dea o mînă de ajutor. Duda. Asta în faţă. În verso, tetea Vadim, nea Jiji şi mafia cea românească, bine controlată de "mafia rusească" pregăteşte printr-o piesă de teatru, un teren interesant. Pentru viitorul preşedinte? Pe draku fraţilor!
3. Pe ruşi îi doare DE FAPT! de faptul că, Ucraina vrea să treacă cu "arme şi bagaje" în tabăra Europa. Nu că ucrainienii nu ar fi controlaţi de ruşi şi încă la sînge! Problema e că totul trebuie ambalat în mult sos, cu frişcă şi spectacol. Ucrainienii vor veni la ofertă cu "sufletul în palmă", cu toată tehnologia modernă (pentru anii '60) şi cu toate schemele şi planurile de luptă ale Uniunii, noi nouţe pentru anul 1990. Europa însă, va veni cu botul atît de laaarg deschis de o să se vadă pînă şi gaura cu lumină roz, filtrată prin chiloţii şenghen.
4. Bun şi preşedintele nostru? Va bate cîmpii despre Nato, UE, Axa cotită şi întortocheată cu aromă de Coca Cola. Despre ruşi? Nici măcar nu va pomeni de funie în casa noastră.
Cu multă tristeţe, să sperăm că manevrele din Moldova ne vor apropia românii. Nici o şansă, zic eu. În orice caz, nu fără cîrligul din momeală. Şi cine va fi el, viitorul preşedinte? Cine-o fi, o fi! GARANTEZ că va avea legătură cu Moscova! Într-un fel sau altul. Ori va fi un mameluc ca Constantinescu (cacofonie intenţionată!) care era foarte controlat de "cine trebuie".
5, 6, ... ∞ Relaxaţi-vă dragi tovarăşi! Staţi la locurile voastre. Nu-i nici o problemă reală. Totul e spectacol. Încă un actor va intra în scenă... chiar dacă e pauză publicitară, tot cu actori se face...

vineri, 3 aprilie 2009

Jocuri prezidenţiale

Mai bine spus, jocuri pentru prezidenţiale... Nu am crezut niciodată că presa poate fi aşa de uşor prostită. Pînă ieri, cînd Gigi Becali a fost arestat cu tam-tam, alai, trompete...
Ce ar fi nou, dacă v-aş spune că România este în proprietatea unor grupuri de interese, a căror definiţie poate fi sinonimă cu cea a Mafiei? Nimic, se ştie de mult. Faptul că Gigi Becali este şi el component al unui asemenea grup, ar fi o banalitate de grădiniţă, dacă aş da-o ca pe o noutate. Faptul ca se apropie alegerile prezidenţiale? Şi ce e nou aici? Sau că deja se ascut armele, se testează uneltele şi strategiile, se întind plasele pentru adversari... se ştiu toate, că nu-s noi.
Ceea ce aş putea să spun ca "nou" ar fi că şi Gigi Himself are ceva interese cu această campanie. Am mai spus undeva că Gigi va fi noul preşedinte al României? Şi că are binecuvîntarea ocultă a Moscovei? Nu am spus? Uite că mi-a scăpat, dar nu vroiam să vă spun... Dar dacă tot am început... hai să mai zic una-două mititele: Marile manipulări cu care a ieşit la atac Rusia, pentru a (re) cuceri Europa sînt religia şi fotbalul. Doi mari stîlpi ai porţii "arc de triumf" prin care poţi să treci cu cămila prin urechile acului ...ca să mă folosesc de o zicere biblică...
Prostirea omului simplu se face cu cîteva reţete simple, pre-setate şi scrise deja în manualele de manipulare. În ziua de... citiţi la pagina... şi aplicaţi conform calendarului... La auzul semnalului dat la TV xyz, la ora..., veţi proceda la pasul unu. Confirmarea acţiunii o veţi avea citind anunţul de mică publicitate din ziarul... din data... sau pe saitul www. ceproştisînteţi. ru
Şi ce legătură e între Ortodoxie, fotbal, ruşi şi Gigi Becali? Faptul că a fost arestat! Credeţi că îmi bat joc de voi? Nu, din păcate îmi plîng tristeţea pe umerii voştrii. Uitaţi-vă la reacţia ÎNTREGII mass media româneşti: Bine dom'le, dar Becali în afară că e gură-spartă, nu e vinovat de nimic, e cumiţel, e mieluşel, e un credincios, e un filantrop-fotbalist... Puţine lucruri urîte am auzit. De parcă ar fi intrat brusc la Nufărul, la apretat şi curăţat. Dacă m-aş fi bazat pe un sprijin ocult, rusesc, şi aş fi avut libertatea de strategie şi acţiune, ...adică dacă aş fi avut control asupra unor instituţii... aşa aş fi făcut şi eu. Aş fi inventat o poveste lacrimogen-hazlie şi l-aş fi scos în lumina reflectoarelor pe "omul providenţial". Pregătit, cunoscut, dus în faţă de mass media, ani de zile, pentru tot felul de chestii. Nu e nici un copil în România, care să nu fi auzit de Becali. Toate babele de la ţară ştiu de el. Apoi, o vreme pus la dospit, la vreme de criză... săracul a pierdut o grămadă de bani... a ajuns să crească oi să le dea de mîncare copiilor lui... săracul... uite a fost arestat... Brusc, discursul "marelui strateg" se va schimba radical, va deveni mai puţin agramat, mai puţin tîmp, dar va deveni ceva mai ţintit şi argumentat. Prins deja la creierul omului de rînd, acum, intrat deja înăuntru, va lucra de acolo să-l convingă (via momentul arestării) că e şi competent, că este singurul mare pericol împotriva bandiţilor de la guvernare, că e singurul în stare să se ia de piept cu duşmanul... hai să-l votăm, săracul...
Şi după aceea o să începem să învăţăm iarăşi ruseşte la şcoli, grădiniţe. BNR-ul va afişa cursul leu-rublă, vom şti foarte bine ce evenimente culturale se desfăşoară pe scenele de la Moscova...
Din partea mea, nici o problemă. Prefer ruşii, americanilor, din foarte multe puncte de vedere. Dar parcă, aş prefera să fie ceva "mai pe faţă". Ceva în genul: măi băieţi, asta este, sînteţi în zona noastră, ce să vă facem? Hai să vedem ce tribut aveţi de plătit, ca să vă lăsăm să trăiţi în felul vostru. Că pe noi, de fapt, nu ne interesează decît averile. Femei avem, pămînt, păduri... iar ideologie nu mai vindem, că tot la bani/putere se ajungea şi pe vremea cînd vindeam idei şi lozinci...
Trăiască Rusia! Votaţi Becali! ...săracul de el...

Energia rusească

Aşa cum am mai spus eu pe undeva, uite că încep să am şi dreptate. Bine, este evident că am dreptate, că doar nu o să mă contrazic eu de unul singur... Dar cu ce anume am avut dreptate? Cu faptul că intrăm încet-încet în PROPRIETATEA rusească. Dacă ne-au pierdut după 1964 şi aparent ne-au pierdut ("definitiv") după 1989, odată cu intrarea noastră în UE şi NATO iată că nu este aşa. Şi nu este DELOC AŞA!!! ...fir-ar a drakului de treabă să fie...
Aşadar, să recapitulăm: am pierdut mari păţi din industria de fiare (oţel, aluminiu, laminoare, ţevi etc.) către firme ruseşti? Da, pajaluista! S-o dus gazu' că e la ei ţeava? Dusu-so şi petrolul după? Da, un pic pe Lukoil şi pe alte firme şi companii "oficiale", la vedere, dar s-o mai dus şi pe dos. Adică şandramaua lu' Patriciu a fost cumpărată de o firmă din "Kazahstan". Petromul a fost luat (furat, mai exact!) de ruşi via OMV. Cine e această "firmă austriacă"? În presa de specialitate (Ziarul Financiar, de ex.) a fost preluată o ştire cum că MOL (compania de petrol a ungurilor) nu vrea să fie privatizată de OMV pentru că nu ar fi decît o faţadă pentru interesele ruseşti. Cînd am spus-o eu, acum mulţi ani, nu m-aţi crezut. Păi da! Cine draku sînt eu? Nobody, evident...
Parcă am spus şi că Europa are de pierdut din toate acestea? Am spus, dar nu mă crede nici acuma. De fapt, nici nu mă aude, nici nu mă vede. De-acolo de la Bruxeles nu mă poate vedea nimeni pe mine, nici dacă mă vopsesc în verde-neon. Ce să mai spun, că ei nu o văd nici pe Mama Rusie. Şi e mare, mare, foarte MAAREE!

joi, 5 martie 2009

Ora de oral

Moralul de morar şi molarul de morală. Ca să vedeţi că am un dinte în contra lor. A lor, a proştilor. După ce s-au străduit să ne transforme în oameni ai "noii ere", mai permisivi, mai toleranţi, mai democraţi, mai culţi, mai civilizaţi.... şi-au dat seama că au cam dat cu bîta-n fasole şi cu mucii-n baltă. Mă rog, cu oiştea-n gard. (Precizare: chiar dacă-i zice oişte, nu are legătură cu simbolul nostru naţional: Becali!)
Problema nu e că şi-au dat seama că au greşit pentru că tinerii (adevărate rebuturi ale învăţămîntului românesc!) au ieşit strîmbi prin filtrele noii culturi. Pe ei îi doare faptul că foarte mulţi dau semne de oboseală fizică încă din primii ani de la startul în viaţă. Adică, societatea actuală este bolnavă fizic, la propriu. Nu mai are cine să muncească, să plătească impozite, să voteze, să dea şpăgi... Şi cum nu mai sînt doar nişte procente seci pe undeva printr-o statistică, ci chiar un real fenomen, de masă... cam trebuie reacţionat, la nivel instituţional. Guvernamental, dacă se poate.
Şi uite aşa, doamna Andronescu a luat abacul, a socotit ea ce a socotit şi a zis că e musai să se mai scoată din ore, că prea îi ţin pe copii ocupaţi şi pe dascăli la program. Nu-i în regulă. Păi la ce ore să mai renunţăm? La matematică, la română, la istorie, la geografie... Nu, la relgie nu renunţăm, pentru nimica în lume! Că doar la această materie se învaţă numai lucruri bune. Uite, de cînd s-a introdus această materie binefăcătoare, avem o generaţie de vis. Din ce în ce mai mult... vis. Mda, s-a cam atins pragul de prea mult vis, cam prea aproape de coşmar... chestia e că nu mai ştim din ce direcţie... "prea aproape"...
Din punctul meu de vedere, religia ar trebui făcută în clasicele, tradiţionalele şi fireştile "şcoli de duminică" chiar la Biserica de care aparţine copilul-enoriaş. Se rezolvă astfel şi conflictul ateu-creştin-bigot, nu se mai amestecă între ele cultele religioase etc. Ora de sport să rămînă aşa cum e ea, ba chiar mai mult. Şi ar mai fi nevoie şi de ceva profesori cu dăruire, chiar dacă sînt necalificaţi. Că în clica actualilor... cam bîntuie incultura, prostia crasă, lăcomia, imoralitatea. Dar au diplome! Competenţe! Ei sînt cei mai cei! ...scuze, mi-e silă să mai continui pe acest subiect...

666 - cifra fiarei?

...sau cifra fierăriei? Tîmpenii mai mari ca acestea, legate de sfîrşitul lumii în orice an contemporan nouă, precum şi incredibila aiureală, în legătură cu cifra fiarei, celebra 666-cea-dătătoare-de-dureri-de-cap-bigote nu mi-a mai fost dat să aud de multă vreme. Mint! Aud aiureli tot timpul, că de-aia m-am tîmpit şi eu, nu de altceva...
666 şi te trăzneşte! Te curentează imediat ce ai pronunţat sau scris această cifră "malefică"... "magică", periculoasă, dureroasă, plictisitoare, banală. BANALĂ! Da dragii mei, este o simplă cifră care nu are nici un fel de putere, ea în sine. Aaa, că sînt nişte zărghiţi antrenaţi, dresaţi, manipulaţi să reacţioneze la auzul/văzul acestei cifre? Perfect de acord! Aşa poţi să reacţionezi şi la "culoarea diavolului" (roşu-ca-focul? negru-ca-întunericul? mov-ca-movul?...), la numele lui, la forma geometrică, la metalul, ziua, ori cine mai ştie la ce. O aberaţie de la cap la coadă, onorată instanţă! O aiureală!
Cifra şase, mă duce cu gîndul la faptul că matricea fundamentală pe această planetă este hexagonul. Adică toate celulele au o formă hexagonală. De unde vine aceasta? De la apă. Filosofii antici (Tales de exemplu) considerau apa ca elementul primordial. Corectat de ştiinţele actuale. Dar să nu-i negăm genialitatea. Să ţinem cont şi de ceea ce spunea "Murphy" (mă rog unul din seria lui) că o concluzie este locul unde te-ai plictisit să mai gîndeşti. Deci, să revenim la apă. Dacă omul, corpul său fizic, conţine mai multă apă decît orice altceva, la fel ca toate animalele şi plantele care nu pot exista fără apă, nu avem cum să negăm faptul că apa, chiar dacă nu este elementul primordial, este un element esenţial. Şi ce legătură are asta cu faptul că şase este o cifră importantă, la fel cu hexagonul? Păi cum să nu, dacă apa cristalizează hexagonal? Un fulg de nea, o picătură de apă pusă pe mijlocul unui ciob de sticlă, băgat în congelator va lua o formă hexagonală. Şi nu-i normal ca şi celula vie să aibă această formă hexagonală? Eu zic că da.
Şi ce mai zic eu, mă rog? Păi zic că alăturarea mai multor "şase", trei de şase, să zicem... M-ar duce cu gîndul mai degrabă la nişte faguri de albine (nu-i aşa, tot în formă de hexagon... şase?). Şi m-aş gîndi că dacă această cifră are vreun înţeles tainic, îl are mai degrabă pe cel al vieţii. Şi viaţa de unde ne vine mă rog? De la Darwin, de la maimuţe, de la Adam şi Eva, de la batracieni, klingonieni sau pe ce alt drum vreţi să mergeţi... dar tot la Dumnezeu ajungeţi. Mă rog, Doamne-Doamne, Forţa Supremă, Marele Arhitect, Suprema Conştiinţă, Alah, Budha. Definiţi-L dvs. cum doriţi pe Acela! Chiar dacă are conştiinţă sau nu, chiar dacă este un moment dat, un Big-Bang, un quarq, o energie, un neant, un infinit...
Aşa încît, în contra scatofagilor voi fi mîndru să afişez un simbol "magic" dat de trei hexagoane, să locuiesc la nr. 666, să beau cea de-a 666-a sticlă de apă, să fac dragoste a 666-a oară şi să nu mă opresc acolo... să... chestii de-astea care ţin de viaţă şi nu de prostia din capul sec al prea (din ce în ce mai prea) multor zevzeci. Huo cretinilor! Chiar nu vedeţi că unii cîştigă bani şi putere de pe urma prostiei voastre?

duminică, 15 februarie 2009

Medicină la metru (la kil...)

De vreo bucată de mandat de nou-prim-ministru, asistăm la o campanie anti-corupţie şi anti-incompetenţă profesională din medicină. Excelent! Era timpul să se facă ordine şi în această zonă, că prea şi-au luat-o-n cap, (prea mulţi) cîrpacii ăştia din sistemul sanitar. Este bine că cineva a avut curajul să se ia la trîntă cu nişte nemernici cuibăriţi în locuri călduţe, respectate şi foarte bănoase. Indiferent cine ce-mi spune, medicii nu sînt nişte săraci! Eu personal, nu cunosc nici măcar unul să nu fie bine-mersi, cu toţi sacii în căruţă. Desigur, nu mă refer la începători şi rezidenţi sau la studenţii din sistem. Că dacă vorbim de începători, nici poliţiştii, avocaţii sau judecătorii nu sînt mai breji. Nu?
Problema apare în momentul în care această campanie de purificare şi re-cîştigare a demnităţii profesionale este preluată de "grupurile de interese". Adică de cei care au oare-ş-ce cîştig din această acţiune. Ce drak să cîştigi de aici? Chiar m-am tîmpit de tot?
Iezistă o iesplicaţie! ...cum ar zîcie Leana lu' Pîrţag. Cu puţintel înainte ca-campania să pornească la drumul lung şi complicat al mass mediei, au fost lansate uşurel-uşurel nişte ştiricele, cum că prin Anglia se caută cu disperare medici la ambulanţă, plătiţi cu 8000 de lire sterline pe lună. Că Elveţia e în minus cu peste 3-4 mii de medici şi asistente şi că salariile sînt de minim 6000 de euro pe lună... şi tot aşa, şi tot aşa. Vreo 20-30 de medici pe care îi cunosc personal (şi i-am contactat intenţionat pe acest subiect), invariabil au avut ca reacţie un "Uau!...vorbeşti serios?".
Dacă 1+1 fac 2, este posibil să existe şi cîştigul de care ziceam mai sus. Un medic face şcoală MINIM 18 ani, adică învaţă ...o viaţă de om. Apoi, românii au fost intoxicaţi de prin 1989 că este o ruşine să pretindă emigranţilor să-şi plătească datoriile faţă de ţara, care a investit în ei, ca apoi să-şi facă datoria faţă de cetăţenii respectivei ţări. Adică datoria faţă de sponsorii, care le-au finanţat studiile, sănătatea, cultura, dezvoltarea, ...cariera de pînă în momentul emigrării. Şi că e ruşine pentru un popor, care nu respectă dreptul la libertate şi la libera circulaţie a omului. Siiiigur că, trebuie să ne ţinem ţiganii acasă şi infractorii şi inculţii fără calificare şi handicapaţii... Dar medicii? Ce-avem cu ei? De ce nu-i lăsăm să-şi vadă de viaţa lor liberă?
Şi uite cum, o campanie pe faţă, una pe dos ne lasă în curul gol în faţa viforului care vine şi tot vine... Vifor? Vifor şi mai cum? Şi la ce colegiu candidează?

Relativitatea timpului

De o bucată de vreme, se tot vehiculează aiureli despre "sfîrşitul lumii", plasat fix în anul 2012, luna decembrie, ziua 21. Ora nu o ştim încă, pentru că nu ştim după ce fus orar s-a stabilit acest important moment. Nu ştim nici dacă îl vom sărbători cu artificii, lumînări, şampanie sau prin beciuri şi adăposturi anti-aeriene sau anti-atomice...
Ca "argument suprem" se invocă "scurtarea timpului". Cu o pseudo-explicație... pseudo-ştiinţifică. Cică frecvenţele atomilor s-au accelerat, timpul fizic s-a diminuat, rotaţiile pamîntului au prins viteză, ziua s-a scurtat de la 24 de ore la 16 şi alte asemenea aiureli. Idioţii preiau şi răspîndesc cu disperare şi mîndrie masochistică aceste argumente, bucuroşi că au ocazia să fie în centrul atenţiei, măcar pentru următorii 4 - 3 ani...
Sigur, speculaţia se bazează pe o realitate ...subiectivă! Cu toţii simţim, din ce în ce mai acut această "scurtare a timpului". Vi se pare că mă contrazic? Mda, posibil. Dar vreau să-mi continui argumentaţia. Speculaţia, dacă vreţi. Că doar nu sînt singurul care speculează pe planeta asta. Dar cu certitudine sînt cel mai prostu' satului!
Aşadar, împuţinarea timpului nu este reală. Timpul de fapt, nici măcar nu există în plan fizic. Este o convenţie a filosofilor şi a oamenilor de ştiinţă. Un reper, un mod de a ordona şi ierarhiza toate cele omeneşti. Natura, viaţa, cosmosul... îşi urmează cursul fără să ţină seama de timp. Aşadar, timpul acesta este important numai pentru o anumită parte a omenirii.
Şi de unde vine "scurtarea", (totuşi) observabilă în ultimul... timp? Este vorba de percepţia psihologică. Omul este asaltat de tot felul de stimuli, care îi pun la grea încercare capacitatea de procesare a informaţiilor multi... multiple, într-o societate tot mai urbanizată, tehnologizată... alienată. Puneţi pe un amărît de calculator 484, pentium 1 etc., un joc de ultimă generaţie. Va claca, se va bloca sau cel puţin îşi va încetini, cumplit de mult, funcţiile. Aşa şi omul. La un moment dat, tot bombardamentul informaţional extern (televiziune, în general mass media tot mai agresivă, computere, serviciul tot mai complex, ritmul de viaţă tot mai trepidant) duce la ocuparea, fără drept de apel, a întregului timp, pe care omul de acum nici măcar 100 de ani, îl mai putea folosi pentru sedimentare, clarificare, limpezirea creierului. Să nu uităm de bombardamentul informaţional intern! Alimentaţia artificială şi tot mai procesată, invazia chimiei în tot ce bagă omul pe gură (solide, lichide, gazoase) nu face decît să supra-solicite bietul "procesor uman", oricît ar fi el de evoluat faţă de al celorlalte specii vii de pe Terra.
Şi-atunci, cum să nu percem timpul ca insuficient? Cum să nu-i credem pe apostolii apocalipsei, cînd ne vin cu minciunile lor îmbrăcate în "ambalaj ştiinţificos"? Îi credem, pentru că nu sînt altceva decît un nou stres-şoc, venit în mod organizat, pe mai multe canale, inclusiv oficiale. Dar nu vă temeţi! "Sfîrşitul lumii" tot vine... ba în 1999, ba în 2000... ba nu în 2001, ba stai că Nostradamus a zis în 2003 sau mai sigur în 2012 că a zis şi Nostradamus şi Rasputin. Şi o mai zice şi Mama Omida. Şi dacă şi savanţii ăia culţi şi deştepţi o spun, aşa la marele fix, cu dată, oră... nu avem încotro decît să ne conformăm.
I wish you a happy new appocalipsaahahaa!