După cum ne-a arătat istoria, de atîtea ori, este periculos să fii luat în braţe şi ajutat de cineva mai puternic, la un moment dat. De foarte multe ori, buna-intenţie a celui care te ajută, se transformă într-o tragedie. Cazul Boc este încă un exemplu. Uite că, luatul în braţe, nu a avut alt efect decît o izbitură zdravănă de pragul de sus. Şi cînd te gîndeşti că era singurul pericol de care nu avea cum să se teamă, săracul Boc... Poate de aceea i-a şi fost, tocmai acesta, "călcîiul lui Achile".
Bun! Se ştie deja: Guvern demis, bla-bla, opoziţie, preşedinte, prim-ministru, bla-bla... şi de-aia nu mai curge Dunărea la vale! E'te fleoşc!
Se constată o aceeaşi aliere, conspiraţie chiar, a opoziţiei faţă de Băsescu. Adică tot ceea ce nu este Băsescu, este în opoziţie cu acesta. Dumnezeu mai ştie care o fi adevărul! Dar logic, trebuie să facem nişte exerciţii de gîndire. Logice... Ţării noastre i-a mers vreodată bine în ultimii 2000 de ani, altfel decît cînd se lupta şi se muncea exclusiv pentru interesul propriu? Nu prea. Cu excepţii ale unei minorităţi, de-un fel sau de altul, mereu alta, în funcţie de contextul geo-politic. De obicei o mare parte a acestei minorităţi era reprezentată de colaboraţionişti, trădători, pupincurişti şi cozile de topor ale unei puteri externe din zonă. Cînd am avut parte de bine/interes propriu/suveranitate? Rareori şi pentru puţin timp. După Burebista-Decebal au tot venit peste noi, din toate părţile. Am reuşit să le mai punem frînă cînd ne-a condus un Ştefan, Mircea, Brîncoveanu, Ţepeş, Mihai, un Cuza, un Carol I-Ferdinand ...un Ceauşescu... Hai să fim obiectivi! Şi să lăsăm sloganele gata mestecate. Şi Ceauşescu a lăsat în urmă-i dovezi de civilizaţie şi bună-stare a poporului. Mai lăsaţi-mă cu dictatura şi cu rahaturile. Sîntem la 20 (douăzeci!!!) de ani după Măria-Sa Pingelică şi tot el e de vină (desigur, împreună cu sinistra şi cu securiştii-terorişti, cu proştii ăia de intelectuali, cu leneşii ăia de muncitori şi cu urbanii ăia de ţărani). De vină pentru ce? Că tot în blocurile lui stăm? Că tot în resturile şi rămăşiţele lui de fabrici mai lucrăm? Că tot pe şoselele lui circulăm? Da, în cazul ăsta e corect!
Şi dacă ştim că "Revoluţia" a fost rezultatul unei conspiraţii mondiale, în esenţă ruso-americană, de ce ne mai îmbătăm cu apă chioară că toţi ăştia (reprezentanţii ...esenţei) de ne-au adus "beneficiile unei societăţi noi", ar fi români, puşi în slujba poporului român? Disperarea speranţei...
Majoritatea "opoziţiei" la Băsescu este reprezentată, tocmai de copiii şi nepoţii ...esenţei. Nu că distinsul nostru preşedinte nu ar fi văzut filmul ăla cu revoluţia, înainte de marea lansare la apă din decembrie. Dar pare că ceea ce ni se bagă pe gît acum, este dintr-un film foarte complicat. Unii cu, alţii contra. De parcă "esenţa" s-ar fi tăiat ca maioneza. Şi de parcă unii din Est nu mai acceptă Vestul. Cel puţin în zona geografică, dăruit-blestemată a bieţilor români. Un popor nobil, umilit şi schingiut de toţi, de pretutindeni. E la fel ca şi un prinţ decăzut printre propriile-i slugi. Măcar de-am avea conştiinţa că sîntem ceea ce sîntem. La draku! Independent de jocurile celor de-din jur-împrejur. Că altceva decît să ne fure şi să profite de noi, nu fac. Măcar să le supravieţuim şi hrăpăreţilor ăstora...
Bun! Se ştie deja: Guvern demis, bla-bla, opoziţie, preşedinte, prim-ministru, bla-bla... şi de-aia nu mai curge Dunărea la vale! E'te fleoşc!
Se constată o aceeaşi aliere, conspiraţie chiar, a opoziţiei faţă de Băsescu. Adică tot ceea ce nu este Băsescu, este în opoziţie cu acesta. Dumnezeu mai ştie care o fi adevărul! Dar logic, trebuie să facem nişte exerciţii de gîndire. Logice... Ţării noastre i-a mers vreodată bine în ultimii 2000 de ani, altfel decît cînd se lupta şi se muncea exclusiv pentru interesul propriu? Nu prea. Cu excepţii ale unei minorităţi, de-un fel sau de altul, mereu alta, în funcţie de contextul geo-politic. De obicei o mare parte a acestei minorităţi era reprezentată de colaboraţionişti, trădători, pupincurişti şi cozile de topor ale unei puteri externe din zonă. Cînd am avut parte de bine/interes propriu/suveranitate? Rareori şi pentru puţin timp. După Burebista-Decebal au tot venit peste noi, din toate părţile. Am reuşit să le mai punem frînă cînd ne-a condus un Ştefan, Mircea, Brîncoveanu, Ţepeş, Mihai, un Cuza, un Carol I-Ferdinand ...un Ceauşescu... Hai să fim obiectivi! Şi să lăsăm sloganele gata mestecate. Şi Ceauşescu a lăsat în urmă-i dovezi de civilizaţie şi bună-stare a poporului. Mai lăsaţi-mă cu dictatura şi cu rahaturile. Sîntem la 20 (douăzeci!!!) de ani după Măria-Sa Pingelică şi tot el e de vină (desigur, împreună cu sinistra şi cu securiştii-terorişti, cu proştii ăia de intelectuali, cu leneşii ăia de muncitori şi cu urbanii ăia de ţărani). De vină pentru ce? Că tot în blocurile lui stăm? Că tot în resturile şi rămăşiţele lui de fabrici mai lucrăm? Că tot pe şoselele lui circulăm? Da, în cazul ăsta e corect!
Şi dacă ştim că "Revoluţia" a fost rezultatul unei conspiraţii mondiale, în esenţă ruso-americană, de ce ne mai îmbătăm cu apă chioară că toţi ăştia (reprezentanţii ...esenţei) de ne-au adus "beneficiile unei societăţi noi", ar fi români, puşi în slujba poporului român? Disperarea speranţei...
Majoritatea "opoziţiei" la Băsescu este reprezentată, tocmai de copiii şi nepoţii ...esenţei. Nu că distinsul nostru preşedinte nu ar fi văzut filmul ăla cu revoluţia, înainte de marea lansare la apă din decembrie. Dar pare că ceea ce ni se bagă pe gît acum, este dintr-un film foarte complicat. Unii cu, alţii contra. De parcă "esenţa" s-ar fi tăiat ca maioneza. Şi de parcă unii din Est nu mai acceptă Vestul. Cel puţin în zona geografică, dăruit-blestemată a bieţilor români. Un popor nobil, umilit şi schingiut de toţi, de pretutindeni. E la fel ca şi un prinţ decăzut printre propriile-i slugi. Măcar de-am avea conştiinţa că sîntem ceea ce sîntem. La draku! Independent de jocurile celor de-din jur-împrejur. Că altceva decît să ne fure şi să profite de noi, nu fac. Măcar să le supravieţuim şi hrăpăreţilor ăstora...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu