marți, 18 mai 2010

Criza bate priza

Cînd a venit Băsescu la putere, eram pe marginea prăpastiei. Acum, am făcut un mare pas înainte. Cam asta ar fi, în esenţă, părerea poporului român, despre situaţia actuală. Pentru că am avantajul de a nu fi în barca lor dar nici în cea "din contra", mă pot da cu surf-părerea. Eqi-ce-vreţi.
Primo: Băsescu nu are ce pierde. E la al doilea mandat şi Constituţia nu-l mai lasă. A spus-o de mai multe ori că se va retrage din politică: "ce mai poate fi un politician după ce a ajuns preşedintele unei ţări? Îşi poate dori ceva mai mult de atît?" Orgoliul colos-băsescian îl împinge însă, direct în cartea de istorie. Un preşedinte banal, cu nişte scandaluri mărunte nu are şanse. Dar unul care a "redresat ţara din prăpastie", poate intră. Mda, intră el şi unde-l trimitem noi, dar şi în Carte.
Adevărat, ţara este în budă, plină de mafioţi, grupuri de interese, politicieni rău-voitori, cosmopoliţi, ba chiar trădători de ţară. Şi de aici "în jos" nu ne mai putem opri în nici un loc unde să găsim acel "leac de cancer". Nu vom găsi nici măcar o clasă socială imaculată. Nici o zonă geografică (pînă la nivel de sat sau cătun) şi nici o ocupaţie umană a societăţii noastre nu a scăpat de balele de limax ale corupţiei, imoralităţii, "păcatului"... Ca să ieşim din această budă, nu putem nici cu rugăciuni, nici cu ceai de muşeţel. Trebuie măsuri eficiente. Mi-e teamă că fără un ajutor european concret şi masiv, nu vom putea face nimic. Tăierea pensiilor şi salariilor este una dintre măsuri. Dacă nu sînt urmate de alte măsuri complexe şi ferme, nu se va putea face nimic. Teama din fraza anterioară se transformă în blazare: încă o furtună în lighean. Da, poate fi speculată de oculţi şi trădători, de cei din grupurile străine de interese şi poate fi generalizată, amplificată, parfumată şi livrată poporului cel ultra-naiv, ca orice. Marii specialişti asta şi fac. Livrează orice, oricum, oricui... cu profit.
Care ar fi instrumentele Statului? Tocmai instituţiile bolnave de cancer, care ar trebui "tratate". Uneori, caii trăgători la căruţă pot fi biciuiţi. Pentru a o scoate dintr-o vale, într-un moment de criză. Dacă nu îi hrăneşti, însă, vor claca. Şi nu numai că te vor lăsa în drum dar s-ar putea să ai surpriza să te ducă direct în gura lupului. Aşa cum au făcut - de exemplu - "caii" lui Ceauşescu în '89. Aparatul mafiot al contra-intereselor româneşti este prea puternic. Nu se poate face nimic cu astfel de metode. Să dea Domnu' să-i iasă şi să reuşească să ne scoată cu corabia din furtună. Părerea mea e că - aşa cum nu ar trebui - vom schimba căpitanul tocmai cînd e mai rău. Cel nou, va fi probabil un cofetar sau zugrav, nu va avea hartă, busolă şi nici nu va şti limba canibalilor de pe insula pe care va eşua. Cel puţin asta este imaginea pe care o am, văzînd isteria anti-băsesciană amplificată şi rezonată pînă la absurd. Băi frate, dar nu se vede că lumea e în criză? Nu vrem să facem nici un efort să ieşim de acolo? NU, evident. Noi vrem să ronţăim covrigi acum. Nu dăm nici un colţişor, nimănui. Nu auzim, nu gîndim, nu vedem, nu pricepem. Aşa a fost şi în anul 1989. Nimeni nu l-a crezut pe Ăla. Nici măcar acum nu vrem să vedem că am dat bogăţia, liniştea şi puterea pe "rahatul pe băţ" pe care îl roadem acuma.
Chiar ne trebuie pe cineva să ne traducă tot timpul ce vedem? Nu putem să vedem nimic cu ochii noştri? Şi un copil, dacă se arde cu focul, nu mai pune mîna acolo. Este incredibilă naivitatea noastră. O adevărată mină de aur pentru şmecheri. O mină de fraieri...

miercuri, 5 mai 2010

Strategii jenante

Cum poţi prosti poporul în mai multe variante? Complicat. Trebuie să inventezi tot felul de strategii, să-l forţezi să ceară el, bietul popor, ceea ce de fapt vrei tu să obţii. Evident, dacă ai cere din prima, te-ar trimite la naiba şi încă urgent de tot.
Să zicem că vrei să dai cu banii pe fereastră. Să faci un "gheşeft" cu drumuri, autostrăzi, borduri, asfalt, ciment, beton, camioane, piatră, nisip şi multe altele din domeniu. Să iei comisioane cît mai grase. Să fii felicitat de barosanii din străinătate, bătut pe umăr şi invitat să stai la masa lor (bun, cu evidenta condiţie să o plăteşti tu, să nu-ţi miroasă ciorapii, să-ţi ții gura închisă chiar şi cînd duci lingura acolo, să nu te mişti...) Bun, care-i schema? Faci un contract beeton cu o firmă foarte mare, cvasi-recunoscută ca specializată în ţepe naţionale (dă ţepe la nivel de continente şi ţări întregi, nu se încurcă cu nişte oraşe, judeţe acolo...). Speri să te poţi lipi şi tu la o şpagă, să fii acceptat ca furnizor colateral, cu condiţia să nu comentezi creşterile de preţ, lăbărţarea termenelor etc. Publicitatea aferentă, ştiri, televiziuni, bla-bla. Şi poporul? El trebuie să înţeleagă necesitatea lucrării, să pricepă că trebuie. Că TREBUIE măi, nu înţelegeţi? Că altfel, comentează că banii de la sănătate şi învăţămînt se duc spre asfalt (dar de ce dom'le, că io nu-s de-acord! ar zice vreun Moromete). Nu numai că vei fi de acord dar chiar vei cere imperios chestia asta. Cum naiba? Se dă o lege, preventiv, ca să nu te prinzi că urmează ingineria. Desigur, scuza cu "în toată Europa e aşa, şi e musai-trebe-obligatoriu" să fie şi aici. Adică să circulăm cu maxim 50 la oră în localităţi. Se inventează tot felul de restricţii, radare care mai de care mai performante, amenzi, puncte, suspendări, camere de luat vederi, de zi, de noapte... de musca-n lapte... Dacă ai de mers de la Iaşi la Bucureşti sau spre Timişoara te găsesc toţi dracii. Şi mergi şi mergi şi mergi.... Dom'le da' de ce draku' nu fak ăia mai repede autostrada aia, băăăăii? Aşa-i că o cere poporul? Aşa-i!
Nimeni nu ştie substratul analizelor naţional-medicale nicolăesciene. Am fost aburiţi cu "vrem să avem o mai bună şi mai eficientă cunoaştere a situaţiei medicale a poporului nostru drag". Corect. Uite nişte politicieni care chiar ne iubesc şi ne vor binele. Nimic suspect, nu? Mda, parcă tipărirea unor certificate de care nu era nevoie. O schemă clasică şi răsuflată de a face şi scoate banii din ţară pentru unele vremelnice VIP-uri. Şi poate nişte favorizări de cabinete medicale, laboratoare, farmacii şi trusturi din biznisul cu sănătatea. Şi poate... dar poate că nu. Problema nu-i aici. Marele biznis e că FMI & Banca Mondială au pretins să ne cumpere pe doi creiţari şi dacă se poate să primească şi rest. Să ne cumpere pe noi, poporul român, nu credeţi cumva că ar fi vrut să ne cumpere ceva, vreo marfă de-a noastră. Cum aşa? Păi Guvernul a cerut nişte credite şi nu mai are nici un Petrom sau Romtelecom sau fabrici de ciment de dat şpagă. Aşa că li s-a cerut să garanteze cu ...propriul popor. E (va fi) în stare să plătească acest credit în următorii 20-...300 de ani? Hai să-i vedem starea de sănătate. E ok? E fertil? E aşa cum vrea muşchii lor? Da. Bun, le dăm banii. Românii or să ne trimită fete-cucuiete să ne distrăm cu ele, copii să-i creştem pentru ce vrem noi, furnizori de organe, sclavi etc., etc.
Mai vreţi scheme şi strategii jenante? Ochii cît sarmaua! Guvernul şi gaşca vă toarnă zi-de-zi cîteva tone de clăbuci şi aburi. O să mai revin cu reţete, că har Domnului în 20 de ani s-au strîns la mizerii de-astea că nici nu ne vine să credem că mai putem înghiţi şi altceva decît rahatul lor. Se pare că dă dependenţă...

marți, 4 mai 2010

Controlul social

Toţi marii meşteri ai analizei-analului politico-social sînt perfect de acord că aşa nu mai merge. Societatea românească a luat-o razna de tot şi că nici o măsură nu mai are nici o eficienţă. Dacă e din arcul puterii, anal-izatorul va folosi acest argument pentru a justifica eşecurile actuale. Dacă e din opoziţie sau din zona gri va avea astfel "muniţie" pentru a ataca puterea şi pentru a puncta, indiferent ce, în faţa oricui.
Hai să vedem: metodele clasice indicau Poliţia ca organismul desemnat cu ordinea şi controlul social. Interfaţa cu lumea interlopă, prima linie de apărare civilă. Există o uniformă, însemne, regulamente şi alte cele pentru a impune respect (psihologic vorbind). Preventiv, adică. Singurii cu permisiune şi chiar obligaţie de a purta şi utiliza arme de foc, posibilitatea de a acţiona în echipă (extensibilă pînă la cît este nevoie pentru a stinge orice conflict civil). Cu posibilitatea de a fi susţinută de trupele jandarmilor dacă e nevoie. Cu laboratoare, sedii, autovehicule, echipamente de comunicaţie, baze de date ş.a., bine puse la punct. Cu o reţea de agenţi, posturi de poliţie, colaboratori (informatori, observatori, puncte de alimentare, echipare etc.) armonios repartizate în teritoriu. Aşa, ca şi cînd ar fi o plasă de pescar, cu ochiurile adaptate pentru tipul de peşte ce urmează a fi prins. Nici prea strîns ca să nu se sufoce puietul nevinovat, nici prea larg, ca să nu se poată strînge pe prada urmărită.
Din păcate, se observă că la nivel psihologic, respectul nu mai funcționează. Cei 20 de ani de ridiculizare programată şi chiar... INSTITUŢIONALIZATĂ au dat roade. Nimeni nu mai ia în serios poliţistul. Nu mai este "vaaai domnule, s-să trăiţi!" Acum e Garcea. Tuzgureanu. "Cap de cretă" ...papagalu' ăla din drum. Dacă la nivel preventiv nu mai există o pîrghie de control social, e gata. Să impui respect arestînd - pentru ultraj - o ţară? Absurd!
Din (şi mai mare) păcate, Poliţia nu conştientizează balta în care se scaldă. Orbită şi de micile mari avantaje oferite atît de Stat (salarii, locuinţe, sporuri etc.) cît şi de perfida clasă infracţională (şpăgi, informaţii, ponturi ca să-şi justifice ocupaţia, protecţie faţă de infractorii independenţi etc.) nu vede soluţii. Nu-i trebuie soluţii. Totul e ok. Sub control să trăiţi!
Aiurea! Doar finii observatori observă cît de jos a ajuns plasa. Dedesuptul societăţii. Singurii care mai sînt în interior? Bătrînii, ţăranii, unele femei şi extra-timizii. Un fel de "vă rog, şefu'! primiţi-mă şi pe mine înăuntru, în năvod"... Toţi ceilalţi, se descurcă. Cu sau fără avocaţi, cu sau fără tupeu, cu sau fără şpăgi. Mafia prosperă. Consumul de droguri a scăpat de sub control, traficul de arme, persoane (şi în general tot ce este de traficat) e în floare. Guvernanţii (doar nişte jalnice efecte, ale acestei infracţionalităţi sociale generalizate) dacă ar putea, ar interzice şi alimentele şi apa, ca să poată fi traficate. Iubita noastră patrie Europa? Face tot posibilul să ne "simţim ca acasă", închizînd ochii la toate aiurelile noastre. În loc să ne scuture bine şi să ne ia la puricat, ne sancţionează prin izolare. Singurul tratament pe care îl cunoaşte. Izolare-carantină (crede ea, Europa). Izolare pînă la completa contaminare, de fapt. Vă miraţi că tinerii vă pleacă aiurea-n lume? Că medicii sînt în bejenie? Că sîntem în situaţia, în care era ţara în anii de război din 43-44? Nu vă mai amintiţi ce era atunci? Nu? Păi toţi bărbaţii erau pe front să apere ţara iar femeile, copiii şi bătrînii munceau ca disperaţii să susţină armata şi ţara, în efortul de război. În acest timp, nişte nomazi, nemernici, vagabonzi, asociali şi apatrizi colindau oraşele şi satele în lung şi-n lat şi profitau că nimeni nu mai avea nici o apărare, aşa că puteau jefui, viola, omorî pe săturate. Ăsta a fost unul din momentele cruciale în care marile (cantitativ vorbind) valori (aur etc.) au încăput pe mîinile unui mic grup. Conducătorul de atunci al ţării a fost forţat să-i adune şi să-i trimită pe front. "Nemernicilor! Ţara vă dă viaţă, hrană şi voi O răsplătiţi în aceste vremuri grele cu silnicii şi fărădelegi? La moarte cu voi! Dacă am greşit faţă de vreunul din voi, Dumnezeu vă va lua în pază şi vă veţi întoarce vii şi onoraţi. Dacă nu, veţi fi spălat cu sîngele vostru ticăloşiile neamului vostru faţă de această ţară!"... Locul unde au fost trimişi se numeşte Bug, iar conducătorul Antonescu.
Atîta că în ultimii 20 de ani, nu a fost nici un război. Şi nici acum nu e. Dar bărbaţi nu mai avem, nici femei de ispravă. Nişte bătrîni pe la ţară, de care ne batem joc din toate poziţiile, nişte bieţi copii roşi de dorul părinţilor... De partea cealaltă, voi. VOI NEMERNICILOR! Aţi pus mîna pe ţara asta. Ne-aţi omorît conducătorii cinstiţi (aşa proşti şi inculţi cum erau ei) şi v-aţi pus pe voi, infinit mai mulţi şi mai hrăpăreţi, mai perverşi, mincinoşi, criminali, violatori, tîlhari.
Europa nu apără cinstea. Nu vrea adevăr istoric, nu vrea fairplay, nu vrea corectitudine. Vrea linişte şi supunere. SSSSsssstt...