Toţi marii meşteri ai analizei-analului politico-social sînt perfect de acord că aşa nu mai merge. Societatea românească a luat-o razna de tot şi că nici o măsură nu mai are nici o eficienţă. Dacă e din arcul puterii, anal-izatorul va folosi acest argument pentru a justifica eşecurile actuale. Dacă e din opoziţie sau din zona gri va avea astfel "muniţie" pentru a ataca puterea şi pentru a puncta, indiferent ce, în faţa oricui.
Hai să vedem: metodele clasice indicau Poliţia ca organismul desemnat cu ordinea şi controlul social. Interfaţa cu lumea interlopă, prima linie de apărare civilă. Există o uniformă, însemne, regulamente şi alte cele pentru a impune respect (psihologic vorbind). Preventiv, adică. Singurii cu permisiune şi chiar obligaţie de a purta şi utiliza arme de foc, posibilitatea de a acţiona în echipă (extensibilă pînă la cît este nevoie pentru a stinge orice conflict civil). Cu posibilitatea de a fi susţinută de trupele jandarmilor dacă e nevoie. Cu laboratoare, sedii, autovehicule, echipamente de comunicaţie, baze de date ş.a., bine puse la punct. Cu o reţea de agenţi, posturi de poliţie, colaboratori (informatori, observatori, puncte de alimentare, echipare etc.) armonios repartizate în teritoriu. Aşa, ca şi cînd ar fi o plasă de pescar, cu ochiurile adaptate pentru tipul de peşte ce urmează a fi prins. Nici prea strîns ca să nu se sufoce puietul nevinovat, nici prea larg, ca să nu se poată strînge pe prada urmărită.
Din păcate, se observă că la nivel psihologic, respectul nu mai funcționează. Cei 20 de ani de ridiculizare programată şi chiar... INSTITUŢIONALIZATĂ au dat roade. Nimeni nu mai ia în serios poliţistul. Nu mai este "vaaai domnule, s-să trăiţi!" Acum e Garcea. Tuzgureanu. "Cap de cretă" ...papagalu' ăla din drum. Dacă la nivel preventiv nu mai există o pîrghie de control social, e gata. Să impui respect arestînd - pentru ultraj - o ţară? Absurd!
Din (şi mai mare) păcate, Poliţia nu conştientizează balta în care se scaldă. Orbită şi de micile mari avantaje oferite atît de Stat (salarii, locuinţe, sporuri etc.) cît şi de perfida clasă infracţională (şpăgi, informaţii, ponturi ca să-şi justifice ocupaţia, protecţie faţă de infractorii independenţi etc.) nu vede soluţii. Nu-i trebuie soluţii. Totul e ok. Sub control să trăiţi!
Aiurea! Doar finii observatori observă cît de jos a ajuns plasa. Dedesuptul societăţii. Singurii care mai sînt în interior? Bătrînii, ţăranii, unele femei şi extra-timizii. Un fel de "vă rog, şefu'! primiţi-mă şi pe mine înăuntru, în năvod"... Toţi ceilalţi, se descurcă. Cu sau fără avocaţi, cu sau fără tupeu, cu sau fără şpăgi. Mafia prosperă. Consumul de droguri a scăpat de sub control, traficul de arme, persoane (şi în general tot ce este de traficat) e în floare. Guvernanţii (doar nişte jalnice efecte, ale acestei infracţionalităţi sociale generalizate) dacă ar putea, ar interzice şi alimentele şi apa, ca să poată fi traficate. Iubita noastră patrie Europa? Face tot posibilul să ne "simţim ca acasă", închizînd ochii la toate aiurelile noastre. În loc să ne scuture bine şi să ne ia la puricat, ne sancţionează prin izolare. Singurul tratament pe care îl cunoaşte. Izolare-carantină (crede ea, Europa). Izolare pînă la completa contaminare, de fapt. Vă miraţi că tinerii vă pleacă aiurea-n lume? Că medicii sînt în bejenie? Că sîntem în situaţia, în care era ţara în anii de război din 43-44? Nu vă mai amintiţi ce era atunci? Nu? Păi toţi bărbaţii erau pe front să apere ţara iar femeile, copiii şi bătrînii munceau ca disperaţii să susţină armata şi ţara, în efortul de război. În acest timp, nişte nomazi, nemernici, vagabonzi, asociali şi apatrizi colindau oraşele şi satele în lung şi-n lat şi profitau că nimeni nu mai avea nici o apărare, aşa că puteau jefui, viola, omorî pe săturate. Ăsta a fost unul din momentele cruciale în care marile (cantitativ vorbind) valori (aur etc.) au încăput pe mîinile unui mic grup. Conducătorul de atunci al ţării a fost forţat să-i adune şi să-i trimită pe front. "Nemernicilor! Ţara vă dă viaţă, hrană şi voi O răsplătiţi în aceste vremuri grele cu silnicii şi fărădelegi? La moarte cu voi! Dacă am greşit faţă de vreunul din voi, Dumnezeu vă va lua în pază şi vă veţi întoarce vii şi onoraţi. Dacă nu, veţi fi spălat cu sîngele vostru ticăloşiile neamului vostru faţă de această ţară!"... Locul unde au fost trimişi se numeşte Bug, iar conducătorul Antonescu.
Atîta că în ultimii 20 de ani, nu a fost nici un război. Şi nici acum nu e. Dar bărbaţi nu mai avem, nici femei de ispravă. Nişte bătrîni pe la ţară, de care ne batem joc din toate poziţiile, nişte bieţi copii roşi de dorul părinţilor... De partea cealaltă, voi. VOI NEMERNICILOR! Aţi pus mîna pe ţara asta. Ne-aţi omorît conducătorii cinstiţi (aşa proşti şi inculţi cum erau ei) şi v-aţi pus pe voi, infinit mai mulţi şi mai hrăpăreţi, mai perverşi, mincinoşi, criminali, violatori, tîlhari.
Europa nu apără cinstea. Nu vrea adevăr istoric, nu vrea fairplay, nu vrea corectitudine. Vrea linişte şi supunere. SSSSsssstt...
Hai să vedem: metodele clasice indicau Poliţia ca organismul desemnat cu ordinea şi controlul social. Interfaţa cu lumea interlopă, prima linie de apărare civilă. Există o uniformă, însemne, regulamente şi alte cele pentru a impune respect (psihologic vorbind). Preventiv, adică. Singurii cu permisiune şi chiar obligaţie de a purta şi utiliza arme de foc, posibilitatea de a acţiona în echipă (extensibilă pînă la cît este nevoie pentru a stinge orice conflict civil). Cu posibilitatea de a fi susţinută de trupele jandarmilor dacă e nevoie. Cu laboratoare, sedii, autovehicule, echipamente de comunicaţie, baze de date ş.a., bine puse la punct. Cu o reţea de agenţi, posturi de poliţie, colaboratori (informatori, observatori, puncte de alimentare, echipare etc.) armonios repartizate în teritoriu. Aşa, ca şi cînd ar fi o plasă de pescar, cu ochiurile adaptate pentru tipul de peşte ce urmează a fi prins. Nici prea strîns ca să nu se sufoce puietul nevinovat, nici prea larg, ca să nu se poată strînge pe prada urmărită.
Din păcate, se observă că la nivel psihologic, respectul nu mai funcționează. Cei 20 de ani de ridiculizare programată şi chiar... INSTITUŢIONALIZATĂ au dat roade. Nimeni nu mai ia în serios poliţistul. Nu mai este "vaaai domnule, s-să trăiţi!" Acum e Garcea. Tuzgureanu. "Cap de cretă" ...papagalu' ăla din drum. Dacă la nivel preventiv nu mai există o pîrghie de control social, e gata. Să impui respect arestînd - pentru ultraj - o ţară? Absurd!
Din (şi mai mare) păcate, Poliţia nu conştientizează balta în care se scaldă. Orbită şi de micile mari avantaje oferite atît de Stat (salarii, locuinţe, sporuri etc.) cît şi de perfida clasă infracţională (şpăgi, informaţii, ponturi ca să-şi justifice ocupaţia, protecţie faţă de infractorii independenţi etc.) nu vede soluţii. Nu-i trebuie soluţii. Totul e ok. Sub control să trăiţi!
Aiurea! Doar finii observatori observă cît de jos a ajuns plasa. Dedesuptul societăţii. Singurii care mai sînt în interior? Bătrînii, ţăranii, unele femei şi extra-timizii. Un fel de "vă rog, şefu'! primiţi-mă şi pe mine înăuntru, în năvod"... Toţi ceilalţi, se descurcă. Cu sau fără avocaţi, cu sau fără tupeu, cu sau fără şpăgi. Mafia prosperă. Consumul de droguri a scăpat de sub control, traficul de arme, persoane (şi în general tot ce este de traficat) e în floare. Guvernanţii (doar nişte jalnice efecte, ale acestei infracţionalităţi sociale generalizate) dacă ar putea, ar interzice şi alimentele şi apa, ca să poată fi traficate. Iubita noastră patrie Europa? Face tot posibilul să ne "simţim ca acasă", închizînd ochii la toate aiurelile noastre. În loc să ne scuture bine şi să ne ia la puricat, ne sancţionează prin izolare. Singurul tratament pe care îl cunoaşte. Izolare-carantină (crede ea, Europa). Izolare pînă la completa contaminare, de fapt. Vă miraţi că tinerii vă pleacă aiurea-n lume? Că medicii sînt în bejenie? Că sîntem în situaţia, în care era ţara în anii de război din 43-44? Nu vă mai amintiţi ce era atunci? Nu? Păi toţi bărbaţii erau pe front să apere ţara iar femeile, copiii şi bătrînii munceau ca disperaţii să susţină armata şi ţara, în efortul de război. În acest timp, nişte nomazi, nemernici, vagabonzi, asociali şi apatrizi colindau oraşele şi satele în lung şi-n lat şi profitau că nimeni nu mai avea nici o apărare, aşa că puteau jefui, viola, omorî pe săturate. Ăsta a fost unul din momentele cruciale în care marile (cantitativ vorbind) valori (aur etc.) au încăput pe mîinile unui mic grup. Conducătorul de atunci al ţării a fost forţat să-i adune şi să-i trimită pe front. "Nemernicilor! Ţara vă dă viaţă, hrană şi voi O răsplătiţi în aceste vremuri grele cu silnicii şi fărădelegi? La moarte cu voi! Dacă am greşit faţă de vreunul din voi, Dumnezeu vă va lua în pază şi vă veţi întoarce vii şi onoraţi. Dacă nu, veţi fi spălat cu sîngele vostru ticăloşiile neamului vostru faţă de această ţară!"... Locul unde au fost trimişi se numeşte Bug, iar conducătorul Antonescu.
Atîta că în ultimii 20 de ani, nu a fost nici un război. Şi nici acum nu e. Dar bărbaţi nu mai avem, nici femei de ispravă. Nişte bătrîni pe la ţară, de care ne batem joc din toate poziţiile, nişte bieţi copii roşi de dorul părinţilor... De partea cealaltă, voi. VOI NEMERNICILOR! Aţi pus mîna pe ţara asta. Ne-aţi omorît conducătorii cinstiţi (aşa proşti şi inculţi cum erau ei) şi v-aţi pus pe voi, infinit mai mulţi şi mai hrăpăreţi, mai perverşi, mincinoşi, criminali, violatori, tîlhari.
Europa nu apără cinstea. Nu vrea adevăr istoric, nu vrea fairplay, nu vrea corectitudine. Vrea linişte şi supunere. SSSSsssstt...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu