Cînd a venit Băsescu la putere, eram pe marginea prăpastiei. Acum, am făcut un mare pas înainte. Cam asta ar fi, în esenţă, părerea poporului român, despre situaţia actuală. Pentru că am avantajul de a nu fi în barca lor dar nici în cea "din contra", mă pot da cu surf-părerea. Eqi-ce-vreţi.
Primo: Băsescu nu are ce pierde. E la al doilea mandat şi Constituţia nu-l mai lasă. A spus-o de mai multe ori că se va retrage din politică: "ce mai poate fi un politician după ce a ajuns preşedintele unei ţări? Îşi poate dori ceva mai mult de atît?" Orgoliul colos-băsescian îl împinge însă, direct în cartea de istorie. Un preşedinte banal, cu nişte scandaluri mărunte nu are şanse. Dar unul care a "redresat ţara din prăpastie", poate intră. Mda, intră el şi unde-l trimitem noi, dar şi în Carte.
Adevărat, ţara este în budă, plină de mafioţi, grupuri de interese, politicieni rău-voitori, cosmopoliţi, ba chiar trădători de ţară. Şi de aici "în jos" nu ne mai putem opri în nici un loc unde să găsim acel "leac de cancer". Nu vom găsi nici măcar o clasă socială imaculată. Nici o zonă geografică (pînă la nivel de sat sau cătun) şi nici o ocupaţie umană a societăţii noastre nu a scăpat de balele de limax ale corupţiei, imoralităţii, "păcatului"... Ca să ieşim din această budă, nu putem nici cu rugăciuni, nici cu ceai de muşeţel. Trebuie măsuri eficiente. Mi-e teamă că fără un ajutor european concret şi masiv, nu vom putea face nimic. Tăierea pensiilor şi salariilor este una dintre măsuri. Dacă nu sînt urmate de alte măsuri complexe şi ferme, nu se va putea face nimic. Teama din fraza anterioară se transformă în blazare: încă o furtună în lighean. Da, poate fi speculată de oculţi şi trădători, de cei din grupurile străine de interese şi poate fi generalizată, amplificată, parfumată şi livrată poporului cel ultra-naiv, ca orice. Marii specialişti asta şi fac. Livrează orice, oricum, oricui... cu profit.
Care ar fi instrumentele Statului? Tocmai instituţiile bolnave de cancer, care ar trebui "tratate". Uneori, caii trăgători la căruţă pot fi biciuiţi. Pentru a o scoate dintr-o vale, într-un moment de criză. Dacă nu îi hrăneşti, însă, vor claca. Şi nu numai că te vor lăsa în drum dar s-ar putea să ai surpriza să te ducă direct în gura lupului. Aşa cum au făcut - de exemplu - "caii" lui Ceauşescu în '89. Aparatul mafiot al contra-intereselor româneşti este prea puternic. Nu se poate face nimic cu astfel de metode. Să dea Domnu' să-i iasă şi să reuşească să ne scoată cu corabia din furtună. Părerea mea e că - aşa cum nu ar trebui - vom schimba căpitanul tocmai cînd e mai rău. Cel nou, va fi probabil un cofetar sau zugrav, nu va avea hartă, busolă şi nici nu va şti limba canibalilor de pe insula pe care va eşua. Cel puţin asta este imaginea pe care o am, văzînd isteria anti-băsesciană amplificată şi rezonată pînă la absurd. Băi frate, dar nu se vede că lumea e în criză? Nu vrem să facem nici un efort să ieşim de acolo? NU, evident. Noi vrem să ronţăim covrigi acum. Nu dăm nici un colţişor, nimănui. Nu auzim, nu gîndim, nu vedem, nu pricepem. Aşa a fost şi în anul 1989. Nimeni nu l-a crezut pe Ăla. Nici măcar acum nu vrem să vedem că am dat bogăţia, liniştea şi puterea pe "rahatul pe băţ" pe care îl roadem acuma.
Chiar ne trebuie pe cineva să ne traducă tot timpul ce vedem? Nu putem să vedem nimic cu ochii noştri? Şi un copil, dacă se arde cu focul, nu mai pune mîna acolo. Este incredibilă naivitatea noastră. O adevărată mină de aur pentru şmecheri. O mină de fraieri...
Primo: Băsescu nu are ce pierde. E la al doilea mandat şi Constituţia nu-l mai lasă. A spus-o de mai multe ori că se va retrage din politică: "ce mai poate fi un politician după ce a ajuns preşedintele unei ţări? Îşi poate dori ceva mai mult de atît?" Orgoliul colos-băsescian îl împinge însă, direct în cartea de istorie. Un preşedinte banal, cu nişte scandaluri mărunte nu are şanse. Dar unul care a "redresat ţara din prăpastie", poate intră. Mda, intră el şi unde-l trimitem noi, dar şi în Carte.
Adevărat, ţara este în budă, plină de mafioţi, grupuri de interese, politicieni rău-voitori, cosmopoliţi, ba chiar trădători de ţară. Şi de aici "în jos" nu ne mai putem opri în nici un loc unde să găsim acel "leac de cancer". Nu vom găsi nici măcar o clasă socială imaculată. Nici o zonă geografică (pînă la nivel de sat sau cătun) şi nici o ocupaţie umană a societăţii noastre nu a scăpat de balele de limax ale corupţiei, imoralităţii, "păcatului"... Ca să ieşim din această budă, nu putem nici cu rugăciuni, nici cu ceai de muşeţel. Trebuie măsuri eficiente. Mi-e teamă că fără un ajutor european concret şi masiv, nu vom putea face nimic. Tăierea pensiilor şi salariilor este una dintre măsuri. Dacă nu sînt urmate de alte măsuri complexe şi ferme, nu se va putea face nimic. Teama din fraza anterioară se transformă în blazare: încă o furtună în lighean. Da, poate fi speculată de oculţi şi trădători, de cei din grupurile străine de interese şi poate fi generalizată, amplificată, parfumată şi livrată poporului cel ultra-naiv, ca orice. Marii specialişti asta şi fac. Livrează orice, oricum, oricui... cu profit.
Care ar fi instrumentele Statului? Tocmai instituţiile bolnave de cancer, care ar trebui "tratate". Uneori, caii trăgători la căruţă pot fi biciuiţi. Pentru a o scoate dintr-o vale, într-un moment de criză. Dacă nu îi hrăneşti, însă, vor claca. Şi nu numai că te vor lăsa în drum dar s-ar putea să ai surpriza să te ducă direct în gura lupului. Aşa cum au făcut - de exemplu - "caii" lui Ceauşescu în '89. Aparatul mafiot al contra-intereselor româneşti este prea puternic. Nu se poate face nimic cu astfel de metode. Să dea Domnu' să-i iasă şi să reuşească să ne scoată cu corabia din furtună. Părerea mea e că - aşa cum nu ar trebui - vom schimba căpitanul tocmai cînd e mai rău. Cel nou, va fi probabil un cofetar sau zugrav, nu va avea hartă, busolă şi nici nu va şti limba canibalilor de pe insula pe care va eşua. Cel puţin asta este imaginea pe care o am, văzînd isteria anti-băsesciană amplificată şi rezonată pînă la absurd. Băi frate, dar nu se vede că lumea e în criză? Nu vrem să facem nici un efort să ieşim de acolo? NU, evident. Noi vrem să ronţăim covrigi acum. Nu dăm nici un colţişor, nimănui. Nu auzim, nu gîndim, nu vedem, nu pricepem. Aşa a fost şi în anul 1989. Nimeni nu l-a crezut pe Ăla. Nici măcar acum nu vrem să vedem că am dat bogăţia, liniştea şi puterea pe "rahatul pe băţ" pe care îl roadem acuma.
Chiar ne trebuie pe cineva să ne traducă tot timpul ce vedem? Nu putem să vedem nimic cu ochii noştri? Şi un copil, dacă se arde cu focul, nu mai pune mîna acolo. Este incredibilă naivitatea noastră. O adevărată mină de aur pentru şmecheri. O mină de fraieri...
Un comentariu:
A trebuit sa ne ajunga cutitul la os ca sa putem lua atitudine.Avem partea noastra de vina,cum spuneai si tu in toate textele tale,ne-au placut zorzonelele fara sa vedem ca "Ei"ne fura tara cu totul,iar acu se pare ca-i cam tirziu,ne-am afundat rau de tot in rahat.Si vrem o minune sa se intimple fara ca noi sa miscam vre-un degetel.Daca tot s-a ajuns aici, sper ca fiecare din noi sa constientizeze ca fara munca,sacrificii, nu putem sa iesim din aceasta situatie.Si mai sper ca, "marii nostri conducatori",macar acuma, sa lase interesele proprii deoparte(au strins destul!) si sa ia masuri bune,pentru binele tarii si al poporului.Probabil m-am abatut un pic de la subict,dar mi-am spus si eu parerea asa cum am crezut eu, si multumesc pentru aceasta posibilitate.
Trimiteți un comentariu