Problema ţigănească se întoarce…

…şi loveşte din nou…

Desigur, oricît ai spune/scrie despre această problemă, tot nu ai avea cum să o epuizezi. Nu există zi să nu apară ştiri despre crime, violuri, acte cu violenţă, excrocherii, jafuri îndreptate asupra persoanelor sau contra firmelor ori avutului naţional. Şi cînd spun avut, mă refer inclusiv la cultura, tradiţiile şi toate celelalte care formează limba, poporul şi naţiunea

Faptul că şatrele ţigăneşti umblă de colo-colo şi vînd, cumpără; se fac că muncesc, că pun burlane; fac şmenuri etc., etc. nu e ceva necunoscut. Nimic şocant, nimic să fie nou. Nimic nou nici în faptul că acţionează coerent şi cu o mobilizare umană incredibil de concertată şi masivă. Nu vă vine să credeţi cîţi ţigani participă la un şmen, la un jaf. Nimic nu e întîmplător. Ţi se pare că ai făcut o afacere cu nişte ţigani cu fierul vechi. Aveai tu acolo în fundul grădinii cîteva fierătanii. Le-ai dat pe nişte oale noi, pe o găleată sau pe nişte plastice. Crezi că ai făcut şi ordine în curte şi te-ai ales şi cu ceva de care să te foloseşti. Cum s-ar spune, eşti în cîştig.

...mai gîndeşte-te un pic! Ţiganii ţi-au intrat în casă. Au văzut cum se intră, ce ai la poartă, cît de mare e curtea, casa, ai cîine sau nu... te judecă după ce fier vechi ai aruncat. Adică ai aruncat un aragaz, înseamnă că ai unul nou... mîncare în surplus, probabill urmează să ai un eveniment, poate un botez, deci bani… Poate nu am dat eu exemplul cel mai potrivit. În orice caz se pot trage multe concluzii din fierul vechi pe care îl arunci. Informaţia merge la cei care ştiu să vină noaptea sau ziua şi să găsească ceea ce trebuie găsit. Informaţia circulă al drakului de repede şi precis în comunitatea lor.

Ceea ce nu ştie prea multă lume este faptul că aşa zisa lipsa de şcoală a lor se compensează cu adevăratele lor „academii pe roţi, cu coviltir”. Sunt foarte flexibili şi sociabili, ei între ei. Fiecare familie este specializată în cîte ceva. Au obiceiul să împărtăşească unii altora ponturi şi secrete ale meseriei. Au un cult al talentului. Ştiu să descopere talentul la un copil, aproape exact. Vor şti devreme daca un copil are talent pentru muzică sau pentru furat, pentru vorbit sau pentru ceaune şi cazane. Vor observa daca cineva dintre ai lor sau de aiurea are capacităţi paranormale. Îşi vor schimba între ei copiii. (Aşa zisa cumpărare de copii!) Vor trăi împreună şi îşi vor mări clanul. Vor „lucra” împreună şi îşi vor consolida unitatea. Daca vor observa la majoritari un copil talentat, îl vor ademeni, cumpăra sau chiar fura. Îl vor transforma într-unul de-al lor. Dacă un fiu de om important al majoritarilor priveşte cu interes către o fata a comunităţii ţigăneşti (şi nu e vreo... „prinţesă”) vor avea ei grijă să o transforme într-una. Practic, acel băiat nu mai are nici o şansă să scape de ea. Îl vor cumpăra, îl vor şantaja, îl vor ameninţa... îl vor îmbrobodi pînă la urmă.

Ceea ce am avea de reproşat ţiganilor, noi românii în ziua de azi, nu ar fi nimic din cultura şi tradiţiile ţigăneşti. Problema este că ţiganii au pus mîna pe ţara asta, în mod real. Şi asta nu întîmplător, ci planificat, conştient! Şi-au trimis oamenii în cele mai înalte sau în cele mai adînci poziţii cheie ale ţării. Controlează tot ce este mai important în această ţară. Şi-au folosit talentele şi au reuşit. O minoritate care prin puterea financiară, politică şi chiar… ocultă, au izbîndit. Ceea ce ne deranjează pe noi (ăştia obişnuiţi să muncim şi să ne vedem de ale noastre lăsîndu-i pe ăia mari să se joace de-ale lor) este că cei mari se folosesc de cei mici pentru a-şi face treburile murdare. Nu, nu este vorba despre noi. Este vorba de ţigani. Cei mari conduc cu Legea şi cu mîinile celor mici, adică cu clanurile ţigăneşti. Dau legi cu efecte aparente, dar în mod real îşi fac treaba în sensul propriilor interese, fără nici un scrupul.

Dacă am reuşi să rupem legătura asta între vîrfuri şi bază, am reuşi să rezolvăm parţial problema ţigănească. Cei mici fără susţinerea ocultă a celor mari vor fi obligaţi să respecte legile. Cei mari, fără sprijinul „forţelor armate” ale cîrdurilor, nu ar reuşi să ocolească legile. Ar fi forţaţi să stea în lumina reflectoarelor „de jur împrejur”. Nu ar mai avea (cu) cine să facă şi treburile murdare. Ar fi obligaţi să trăiască aşa cum au trasat aparenta regulă. Adică legal, moral, corect.

Pe de altă parte, ca o continuare a soluţiei propuse în postarea anterioară, aş aduce amendamentul că ei să fie responsabili ÎN TOT unii pentru ceilalţi. Adică toată această subvenţie (propusă de mine anterior), care va ajunge la multe milioane de euro anual să fie sistate dacă se constată probleme nerezolvate în comunitatea lor. Nu mă interesează ceea ce se întîmplă în şandramaua lor, cîtă vreme nu mă deranjează pe mine. Dar dacă am fost deranjat, sistez TOATĂ SUBVENŢIA fie pentru comunitatea accea locală fie pentru întreaga comunitate naţională dacă este ceva mai grav. Desigur cu repercusiuni făţişe contra etniei, pentru „încălcarea unui contract social”. Cum s-ar spune, chiar nu m-ar interesa dacă îşi elimină fizic proprii membri care ies din rînd, cîtă vreme - per ansamblu - stau cuminţi. Dacă sunt tipi sau tipe care au chef să iasă în faţă cu infracţiuni, harşti!...una peste bot! Şi asta nu de la noi, societatea în general, ci de la ei. De la propria comunitate, interesată - de data asta - ca regulile majoritarilor să fie respectate.

Dacă în completare se introduce ceea ce am propus într-una din posturile mele mai vechi, şi anume confiscarea averii tuturor membrilor de familie pînă la gradul 3-4 pentru belele făcute de o oaie neagră, cred că s-ar reuşi ţinerea sub control a acestei etnii problemă. Totodată am avea şi o clarificare pentru noi. Adică noi la rîndul nostru să ne facem curat în propria noastră societate. Cum apare un oarecare cu chef de infracţionalitate, să îl săltăm ceva mai repejor, să nu aşteptăm să se „împută”. Sunt convins că în cîţiva ani, ţiganii, de plictiseală ori vor pleca în lumea mare, ori se vor integra pe tradiţiile, obiceiurile, regulile noastre. Vor urma şcolile noastre, vor fi interesaţi cum se munceşte-investeşte în afaceri legale din ţară etc. Pentru că, printre cerinţele din „contract” vor fi eliminarea tuturor infracţiunilor! Nu numai crime, violuri, tîlhării, trafic de persoane, droguri, ţigări, organizări în grupuri mafiote etc., ci inclusiv şpăgile, traficul de influenţă, şantajul, cerşetoria, prostituţia (cîtă vreme va mai fi ilegală!), purtarea abuzivă, agresivă în societate, ne-cumpărarea de bilete de călătorie în mijloacele de transport public, purtarea unor alte porturi nespecifice poporului român şi european, aglomerarea trotuarelor în mod inutil (nici măcar cu coji de seminţe sau alte deşeuri…) şi multe alte asemenea mărunţişuri pe care deja nici nu le mai băgăm de seamă.

Sună cam drastic, nu? Da, dar pentru a respecta toate astea vor lua o grămadă maare de bani. Aşa, degeaba. Adică nu degeaba. Respectînd nişte cerinţe sau plecînd în lumea mare unde nu sunt plătiţi să respecte regulile. Vor fi obligaţi să se intereseze care sunt regulile ca să ştie ce să respecte şi ce nu. Vor face şcoli unde să înveţe aceste reguli. Se vor integra în colectivele majoritare ca să „fure prin mimetism” aceste reguli. Pentru că la asta sunt cei mai talentaţi! Sunt specialişti la cîntatul după ureche şi la meşteşuguri ce presupun copierea unui original Să vadă ce să mai poată specula, de unde să mai cîrpească un ceva în plus. Că, de! Aşa sunt ei. De aceea şi regulile vor trebui ţinute tot timpul la curent cu …tendinţele lor. Sancţionate prompt dacă sunt negative şi adăugite la contract. În cazul unui cumul de factori (şcoală, educaţie, respectarea regulilor etc.) vor ajunge să-şi schimbe natura. De lene, de voie de nevoie. Desigur şi dacă societatea va şti să convertească stilul lor de „recrutori de talente” şi vor şti să canalizeze în mod ştiinţific fiecare om către locul lui. Folosindu-se chiar tehnologiile brevetate de ţigani! Dar în folosul întregii societăţi.

Admir foarte mult dorinţa lor de libertate. De independnţă. Cu condiţia ca acea libertate la care aspiră să nu fie o simplă răzvrătire, un huliganism ieftin. Am eu o vorbă: „dacă vrei să fii un lup liber şi nu unul de haită sau un cîine în lanţ, trebuie să accepţi faptul că uneori, pentru a supravieţui, trebuie să manînci şi hoituri”... Aşadar, nu respecţi regula din contractul social româno-ţigănesc, eşti liber să pleci oriunde ţi se permite să fii infractor. Lumea e mare. Drum bun!