miercuri, 24 ianuarie 2007

tromboane

Era normal să începem să vorbim la un moment dat despre minciunile unora şi ale altora. Evident, este vorba despre potentaţi. Nişte tipi care au ajuns undeva sus şi nu-i mai interesează de cei de "jos". Bileţele, interviuri la ore de maximă audienţă, aruncat cu vitriol în ochii ascultătorilor şi picurat cucută în urechile privitorilor.
Chiar acum ascult revoltele lui Mădălin Voicu de pe OTV, legate de vioara tatălui său. Ciudată chestie, dar nu cred că e a lui. Pur şi simplu s-a îproprietărit cu ea, fără nici o ruşine. Indiferent cîtă imagine şi cîţi bani a adus ţării, acea vioară nu-i aparţine. Se merge pe şmecherii ţigăneşti clasice. Deosebit de inteligente şi de bine spuse. Dar se fentează logica. Se împătresc termenii. E o întreagă şmecherie de jur împrejur. Nu mai insist, pentru că nimeni nu mă poate băga în seamă pe mine, un nobody anonim, fără nici o putere, fără voce, fără....