Cu cîteva zile în urmă l-am cunoscut pe domnul Inginer Ion Cîrpaci. Trebuia să completeze un formular. I l-am dat şi l-am rugat să mi-l returneze completat. Un inginer nu este un intelectual clasic. Face parte din aşa numita "intelectualitate tehnică". Nu poţi cere unui specialist în tot felul de qestii tehnice să ştie cine a fost Freud, ce a scris Aristotel sau care este momentul declanşării conflictelor dintre creştini şi musulmani, cauzele, implicaţiile culturale şi eventual să facă o recenzie a ultimei cărţi scrisă de Patapievici. Nici nu poţi să-l incluzi în zona mediocrităţii pentru că sînt oameni care au studiat foarte mult şi dacă au făcut şcoala aşa cum trebuie sînt competenţi în domeniul lor. Să nu uităm că mergem cu maşini concepute de ingineri, folosim tot felul de unelte şi ustensile, ne îmbrăcăm, ne hrănim cu produse la care au contribuit din plin aceşti oameni pe nedrept consideraţi marginali.
Ceea ce m-a uimit la domnul Inginer Ion Cîrpaci - la o primă privire - a fost ţinuta foarte fistichie. Costum alb, cămaşă vernil, cravată roz cu un nod cît mingea de fotbal şi pantofi galbeni. Mă rog, fiecare se îmbracă cum îi convine. Dar ceea ce m-a şocat a fost faptul că acest domn era ...analfabet. Cum draku' să fii inginer-analfabet? Şi cînd mă gîndesc că în copilărie chiar visam să mă fac inginer... M-am răstit la el să nu-şi bată joc de mine. Ori e o legumă socială ori e inginer. Ce e cu jocul ăsta de prost gust? Omul a scos buletinul (bine şifonat şi foarte soios) pe care scria: Nume= Cîrpaci; Prenume = Inginer - Ion. Pe dobitoc îl chema Inginer. Era prenumele lui. Nu era funcţia şi nici titlul pe care o diplomă ţi-l permite să-l afişezi ca prefix al numelui.
Nu e mare lucru să-ţi botezi copilul: Inginer, Doctor, Economist, Ministru, Profesor sau chiar Profesor-Doctor, Conferenţiar, Lector, Doctor Honoris Causa sau altele de genul ăsta. Şi te trezeşti că ajungi la un moment dat la uşa unuia îmbrăcat în alb, aparent curat, cu un ecuson pe care scrie Doctor Cîrpaci Ion. Să ne ferească Dumnezeu de ce ar urma...
Aşa încît, aş da o "lege a numelor". Ce-mi pasă că un cretin oligofren îşi botează progenitura cu nume fanteziste si incredibil de idioate? Dar îmi pasă dacă-i dă nume ce pot creea confuzii. Şi le-aş interzice categoric. Prin forţa Legii dacă prin forţa bunului simţ nu se poate!
Aş merge chiar mai departe. Aş obliga ca fiecare cetăţean al unei ţări să aibă primul prenume specific ţării respective. Un prenume tradiţional. Eşti român? Te va chema X cu primul prenume Ion, Petru, Gheorghe, Vasile, Iulian, Sorin, Marius etc. Următoarele prenume pot fi şi Tingire, Cazan, Spartacus, Pardaian, Armando, Hulio, Avion, Rulment etc. Şi aş introduce o limită de maxim 5 (cinci) prenume. Am cunoscut pe cineva care avea nu mai puţin de 12 (doisprezece!) prenume. Le avea pe toate înghesuite pe certificatul de naştere, dar pe cartea de identitate nu-i încăpuseră decît vreo 7... Nici măcar el nu ştia la ce-i foloseau atîtea prenume. Şi le ura din tot sufletul şi nu ştia cum să renunţe la vreo unşpe dintre ele...
Cît despre oligofrenul analfabet Inginer Ion Cîrpaci s-a ales cu dispreţul meu veşnic, făţiş şi direct-declarat. L-aş fi ignorat dacă avea un nume comun sau dacă ar fi avut bunul simţ să nu facă paradă de acel prenume caraghios. Dar l-am considerat un impostor, aproape vinovat penal, el şi naşu' său. Păduchele cînd e sătul ţi se duce pe frunte...
Ceea ce m-a uimit la domnul Inginer Ion Cîrpaci - la o primă privire - a fost ţinuta foarte fistichie. Costum alb, cămaşă vernil, cravată roz cu un nod cît mingea de fotbal şi pantofi galbeni. Mă rog, fiecare se îmbracă cum îi convine. Dar ceea ce m-a şocat a fost faptul că acest domn era ...analfabet. Cum draku' să fii inginer-analfabet? Şi cînd mă gîndesc că în copilărie chiar visam să mă fac inginer... M-am răstit la el să nu-şi bată joc de mine. Ori e o legumă socială ori e inginer. Ce e cu jocul ăsta de prost gust? Omul a scos buletinul (bine şifonat şi foarte soios) pe care scria: Nume= Cîrpaci; Prenume = Inginer - Ion. Pe dobitoc îl chema Inginer. Era prenumele lui. Nu era funcţia şi nici titlul pe care o diplomă ţi-l permite să-l afişezi ca prefix al numelui.
Nu e mare lucru să-ţi botezi copilul: Inginer, Doctor, Economist, Ministru, Profesor sau chiar Profesor-Doctor, Conferenţiar, Lector, Doctor Honoris Causa sau altele de genul ăsta. Şi te trezeşti că ajungi la un moment dat la uşa unuia îmbrăcat în alb, aparent curat, cu un ecuson pe care scrie Doctor Cîrpaci Ion. Să ne ferească Dumnezeu de ce ar urma...
Aşa încît, aş da o "lege a numelor". Ce-mi pasă că un cretin oligofren îşi botează progenitura cu nume fanteziste si incredibil de idioate? Dar îmi pasă dacă-i dă nume ce pot creea confuzii. Şi le-aş interzice categoric. Prin forţa Legii dacă prin forţa bunului simţ nu se poate!
Aş merge chiar mai departe. Aş obliga ca fiecare cetăţean al unei ţări să aibă primul prenume specific ţării respective. Un prenume tradiţional. Eşti român? Te va chema X cu primul prenume Ion, Petru, Gheorghe, Vasile, Iulian, Sorin, Marius etc. Următoarele prenume pot fi şi Tingire, Cazan, Spartacus, Pardaian, Armando, Hulio, Avion, Rulment etc. Şi aş introduce o limită de maxim 5 (cinci) prenume. Am cunoscut pe cineva care avea nu mai puţin de 12 (doisprezece!) prenume. Le avea pe toate înghesuite pe certificatul de naştere, dar pe cartea de identitate nu-i încăpuseră decît vreo 7... Nici măcar el nu ştia la ce-i foloseau atîtea prenume. Şi le ura din tot sufletul şi nu ştia cum să renunţe la vreo unşpe dintre ele...
Cît despre oligofrenul analfabet Inginer Ion Cîrpaci s-a ales cu dispreţul meu veşnic, făţiş şi direct-declarat. L-aş fi ignorat dacă avea un nume comun sau dacă ar fi avut bunul simţ să nu facă paradă de acel prenume caraghios. Dar l-am considerat un impostor, aproape vinovat penal, el şi naşu' său. Păduchele cînd e sătul ţi se duce pe frunte...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu